Dragilor, lucrurile sunt foarte simple. Mult mai simple decât par.
Când verbului cu pricina i se poate adăuga un voi sau dumneavoastră, ţi n-are cratimă, intră în forma verbului:
voi trimiteţi
voi daţi
voi scrieţi
voi aduceţi
voi spuneţi
Când verbului respectiv i se poate adăuga un ţie sau posesivul al tău (şi un tu, de altfel), atunci -ţi se scrie cu liniuţă:
(tu) trimite-ţi ţie
(tu) trimite-ţi CV-ul (tău)
(tu) dă-ţi ţie
(tu) adu-ţi ţie
(tu) scrie-ţi ţie
(tu) spune-ţi ţie
(tu) adu-ţi copiii (tăi).
Simplu, nu?
Vezi şi:
Pune-ţi. O să-mi pun.
Voi trimiteți. Tu trimite-ți singur.
Readuceţi gramatica în capul Adevărului.
diacritica 
Oare dupa dezacorduri se genul „eu insusi”, o sa ajungem sa vedem si sa auzim chestii precum: „trimite-mi noua”, „fa-mi tie” sau „du-i mie”? Sa mor de m-as mira prea tare…
Hm. Am cam ajuns deja la „spune-ţi-mi”. 😀
Update:
Uitasem. De fapt, am ajuns deja la „pune-ţi-o în tocător”. Adică Realitatea a ajuns. 😀
https://diacritica.wordpress.com/2009/03/20/retetele-realitatii-pune-ti-o-in-tocator/
Pai, nu doare?!
Nu ştiu, că eu nu mi-am pus nimic în tocător. Le-am sugerat celor de la Realitatea să şi-o pună ei în tocător. Nu ştiu dac-au făcut-o, n-au mai dat nici un semn de viaţă pe tema asta. Or fi dat ortu’ popii?
S-or fi pus în tocător in integrum.
SI CE FACEM DACA SPUN:TRIMITETI O SCRISOARE(VOI TRIMITETI O SCRISOARE) SAU TRIMITE-TI O SCRISOARE(TU TRIMITE-TI TIE O SCRISOARE) DECI DEPINDE DE CONTEXT,NU?
Mda. Nu pari să fi înțeles mare lucru din ce-am scris eu acolo.
Nu depinde de context, depinde de sens. Că sensul lui „trimiteți” e unul, sensul lui „trimite-ți” e cu totul altul.
„Depinde de context” va să zică că „trimiteți” înseamnă una în contextul A și înseamnă alta în contextul B.
Copii, trimiteţi o scrisoare bunicilor!
Copile, trimite-ţi o scrisoare (ţie … dacă nu-ţi scrie nimeni).
Copii, ştergeţi şi pantofii părinţilor!
Copile, şterge-ţi pantofii (ţie … că-s ai tăi).
Copii, scrieţi corect temele!
Copile, scrie-ţi corect temele!
Aţi înţeles, copii?
Daaaaaa!
Cred că nu mă bântuie defel spiritul Crăciunului, că brusc îmi pare inutil să mai explic. Și-ncep să-i dau dreptate cititorului vigilent Dragoș, care-mi zicea „băi, majoritatea celor pentru care scrii tu nu merită osteneala”.
Dar sper să-mi treacă. 🙂
Eu zic ca merita sa scrii, chiar daca unii sunt mai grei de cap.
Si iti multumim foarte mult pentru initiativa de a face un blog pentru scrierea corecta!
Ma cam enerveaza prescurtarile astea de mess si cuvintele scrise gresite, pentru ca acolo e ok, cica. Si sunt unii care nu stiu sa lase acolo prescurtarile si se extind in alte parti, crezand ca sunt moderni.
Draga „diacritica”,
Ideea ta de a aborda astfel de teme este minunata, sa nu renunti caci asa cum a spus cineva mai sus, intr-adevar merita!
Drept „incurajare”, cu acordul tau, as vrea sa adaug pe site-ul meu un link catre blog-ul tau; cred ca ar fi si interesanta asocierea dat fiind ca este vorba despre un site de promovare a serviciilor de traducere si interpretariat.
Dacă vrei să pui link pe saitul tău, e-n regulă. Dacă nu, e iarăşi în regulă.
Asocierea nu mă interesează, blogul ăsta fiind încă de la început lipsit de orice scop lucrativ şi deci lipsit de orice fel de publicitate. Iar „publicitatea” proprie şi-o face singur, de un an şi 3 luni încoace, prin conţinut şi atât.
Felicitari pentru idee si pentru osteneala. Aceste lectii ajuta mult.
Tine-o tot asa.
Mulţumesc.
Felicitari pentru osteneala.
Mulţumesc.
(Ce wordpress tâmpit, dau să scriu „mulţumesc”, şi cică „duplicate comment detected, it looks like you’ve already said that!”. Lu’ altu’ i-am zis-o, prostule!)