eu inmiii
Hm.
Îmi pare mie c-aţi tras cu urechea la discuţia mea cu cititorul vigilent Codru.
Bon.
Car’ va să zică:
Da, există verbe care se scriu cu doi i. Câteva, dar există – oricât de tare aş vrea eu să nu existe, că se zăpăceşte mintea românului cea de pe urmă de la atâtea i-uri. (Adică: a înmii, a se sfii, a pustii, a prii.)
Ei, şi verbele astea care la infinitiv se scriu cu doi i la perfect simplu persoana I sg. se scriu cu – ei bine, da – trei i.
a înmii – voi înmii – aş înmii – pot înmii – eu înmiii
a se sfii – mă voi sfii – m-aş sfii – mă pot sfii – eu mă sfiii
a pustii – voi pustii – aş pustii – pot pustii- eu pustiii
a-i prii – îmi va prii – mi-ar prii – îmi poate prii / mi-ar putea prii – îmi prii.
(Cititorii mei olteni şi vigilenţi, dacă greşesc perfectul simplu, trageţi-mă de mânecă, că eu-s dobrogeancă şi p-astea le ştiu doar din cărţi.)
Vezi şi:
http://diacritica.wordpress.com/2009/06/14/i-sau-ii-despre-verbele-care-se-termina-in-i/
http://diacritica.wordpress.com/2009/08/10/limba-romana-terms-of-use/
Etichete: "înmii" sau "înmiii"?, a înmii, a prii, a pustii, a se sfii, i sau ii?, Nelinişti ortografice, perfect simplu
21/07/2009 la 7:29 pm
Uite d-aia-mi pare mie rău că nu avem “i” scurt sau măcar un “semn moale”, ca fraţii noştri mai chirilici.
21/07/2009 la 7:34 pm
Nu cred că urechea românului care n-aude i-ul în plus la minştrii ar auzi (şi-ar mai şti să şi scrie) i-ul semivocalic marcat indiferent cum.
21/07/2009 la 7:54 pm
Aşa e, dar îţi dai seama ce de materie primă ai avea pentru blog?
21/07/2009 la 7:54 pm
Hehe, eu nu fac faţă nici acu’.
15/10/2009 la 12:38 am
[...] din perfectul simplu, nici articolul despre verbele care se termină în -i şi nici cel despre înmiesc, înmiii, vă mai zic o [...]
13/02/2010 la 11:40 pm
Foarte util articolul .. cu o miiiiiică :d atenționare (dacă se poate.. care mi-a atras atenția )
” Bon.
Car’ va să zică:
Da, există verbe care … ”
corect este – carevasăzică
13/02/2010 la 11:43 pm
Mda, corect este şi “nicio”, dar eu scriu în continuare “nici o”. Poţi să corectezi şi fiecare “nici o”, “nici un”, dimpreună cu fiecare “car’ va să zică”.
“Carevasăzică” e formă nouă introdusă de DOOM2, ca şi “nicio”. Pe ambele le scriu aşa cum le-am învăţat şi le citesc de mai bine de 30 de ani încoace.
De asemenea, deşi DOOM2 acceptă “cireşi”, spun şi scriu în continuare “cireşe”, aşa cum m-a învăţat mama.
De asemenea, fac diferenţa între “nivele” şi “niveluri”, deşi DOOM2 n-o (mai) face.
(“Care va să zica” vine de la “care vrea să zică”, adică fix “adică”, “prin urmare”. )