Nu mai intrasem cam demult pe adevărul.ro.
Am intrat acu’.
Am găsit ce vedeţi.
Violul e în curs şi durează 30 de ani. N-am înţeles ăsta al câtelea an e.
Îmi zicea de curând prietenul nostru Dragoş că-s harnică precum o furnicuţă.
Nu-s.
De felul meu, nu-s defel.
De cele mai multe ori mi-e lene rău.
Da’ na, deschid realitatea.net – mă pocneşte peste ochi centenarul judeţului Vaslui.
Deschid adevărul.ro – violul de 30 de ani îmi zgâlţâie neuronul încă adormit.
Poţi să nu imortalizezi asemenea dovezi de strălucită logică jurnalistică?
O dai naibii de lene şi te pui pe scris.
Nu?
http://www.adevarul.ro/articole/un-australian-si-a-violat-fiica-timp-de-30-de-ani.html
Etichete: Adevărul, Cristina Iana, Stâlcirea logicii
18/09/2009 la 12:09 pm
Mi se pare c-ai cam buctat-o pe asta. Faptul c-”o violeaza timp de 30 de ani” nu inseamna neaparat ca violul e-n curs. Sa luam un exemplu :
“Inchipuie-ti chestie. Fratele meu are o nevasta cu care traieste timp de 30 de ani dupa care divorteaza.”
“Cand asta ?”
“Vara trecuta.”
Inseamna asta ca divortul e in curs ? Nu. A avut loc vara trecuta. Inseamna asta ca mariajul e in curs ? Nu. A avut loc timp de 30 de ani, pana vara trecuta.
18/09/2009 la 12:22 pm
Amesteci axa discursului cu axa povestirii.
Cred că orice vorbitor nativ de limba română, dacă aude “Inchipuie-ti chestie. Fratele meu are o nevasta cu care traieste timp de 30 de ani dupa care divorteaza.”, înţelege că prezentul ăla se referă la prezentul vorbirii, nicicum la “vara trecută”. Ăsta-i exemplu de dialog absurd. Sau banc.
Prezentul poate avea valoare de trecut – pe axa povestirii şi când toate timpurile din text sunt coerente.
Dra Iana greşeşte prin faptul că pune titlul la prezent, după care ne povesteşte la trecut.
18/09/2009 la 12:23 pm
Este de presupus ca in momentul in care australianul cu pricina a fost prins, si-a extras scarbavnicul madular din fie-sa. Asadar, despre fapta sa se poate vorbi doar la trecut.
Desigur, ceea ce spun eu este doar o presupunere; nu cunosc sistemul juridic de la antipozi, deci recunosc ca este posibil ca in timpul procesului omul sa poata continua; sunt sigur ca acolo functioneaza prezumtia de nevinovatie, deci pana cand nu este condamnat, probabil ca nu trebuie sa si-o scoata.
18/09/2009 la 1:41 pm
Bun, ce zici tu e adevarat, dar imi pare mai degraba o chestie stilistica decat pura gramatica. In principiu, vorbitorul nativ va interpreta anumite neconcordante in sensul stilizarii timpului verbal, precum in cazul divortului de vara trecuta. Discutabil daca si cea comisa de ziarista.
18/09/2009 la 2:26 pm
Mai rau e ca linku’ scrie corect
19/09/2009 la 1:02 am
Păi io aicea nu discut numa’ i-urile din noştrii lu’ domnu’ Mircea Marian. D’aia avem şi rubrica “Stâlcirea logicii”, unde intră şi articolul de care ziceam.
Şi nu-i stilistică, e vorba de coerenţa timpurilor verbale, care dă (şi ea, pe lângă gramatica “hard”) coerenţa textului.
Să amesteci timpurile verbale de la discours la récit şi viţăvercea e ca şi cum ai începe textul cu “eu”, pentru ca mai încolo acelaşi “eu” să devină “tu”. Sau scriem “masă” şi referim la masă, iar 10 rânduri mai încolo zic “masă”, da’ mă refer la “casă”.
În fine, ţine de coerenţa şi coeziunea textului, cum ne-a-nvăţat pe noi doamna Teodora Cristea, şi ţine de analiza discursului, care ţine de lingvistică.
Nu ştiu ce-i aia stilizare a timpului verbal.
Diferenţa fundamentală dintre exemplul tău şi titlul produs de dra Iana vine din faptul că tu, ca vorbitor nativ, ai simţit nevoia să adaugi o limitare temporală, să indici clar că “are o nevastă” (care e durativ, continuă în timp) s-a încheiat prin “după care divorţează”, unde “după care” arată succesiunea în timp (acţiunea 1, “are o nevastă”, s-a încheiat şi urmează acţiunea 2: “divorţează”).
Fraza ta, fără limitarea asta temporală, ar fi sunat aşa: Fratele meu are o nevasta cu care traieste timp de 30 de ani – sună straniu pentru vorbitorul nativ: mai trăieşte cu ea, nu mai trăieşte?
La fel şi titlul drei Iana: “are 4 copii cu propria fiică, pe care o violează timp de 30 de ani” – o mai violează? n-o mai violează? Vorbitorul nativ simte aici nevoia de o precizare, cum ai făcut tu.
Şi precizarea asta, limitarea în timp (că de asta e vorba) vine fie printr-un complement de timp, cum ai făcut tu, fie din timpul verbului (are patru copii cu fie-sa, pe care a violat-o timp de 30 de ani).
19/09/2009 la 1:12 am
Da, aia e dovada cea mai clară că nu-i vorba de jocuri de cuvinte şi alte cele. Domnişoara a ezitat între “a violat” şi “violează” şi a ales varianta cea mai proastă dintre cele două.
Presupun c-a tradus motamo din fluxul vreunei agenţii de ştiri.
19/09/2009 la 4:27 am
[...] Recomandare, AA++ would visit again : Diacritica. Păi cum să n-o iubeşti când semnalează chestii ca “finanţăm orice venit” sau “viol de 30 de ani“? [...]