cand se scrie a muri cu 2ii
Păi, a muri e-ntotdeauna a muri, c-un singur i.
Acu’, ce să zic, teoretic, putem spune “eu murii” (la perfect simplu), da’ practic cred că n-ajungem s-o spunem niciodată, darămite s-o mai şi scriem. Nu?
Etichete: "muri" sau "murii"?, Nelinişti ortografice
13/10/2009 la 5:45 pm
Noi astia mai speciali, cu mai multe vieti (cel putin una “de dupa”), putem spune
13/10/2009 la 7:25 pm
ie esprimare literara, d-alea in nuvele in care vorbeste mortu’, ce stii tu. pacat ca mortu’ nu ie niciodata oltean
)
13/10/2009 la 11:16 pm
Da’ ce, nu murişi niciodată de ciudă sau de nerăbdare?
13/10/2009 la 11:58 pm
Mor, da’ numa’ la prezent.
14/10/2009 la 12:20 am
Am înţeles, nu eşti olteancă
14/10/2009 la 12:22 am
Nu-s. Îs dobrogeancă, am zis-o de câte ori am avut ocazia.
Da’, oricum, de invidie şi de nerăbdare mor, în general, numa’ la prezent; nici la perfect simplu, nici la perfect compus. Aşa-s io.
14/10/2009 la 1:13 am
Murii de ciudă când citii articolu’ anterior, ăla cu engleza.
14/10/2009 la 11:59 am
pluralu’ articulat de la mur se zgrie tot cu ii
14/10/2009 la 1:30 pm
Omu-ntreba de “a muri”. Da’ mulţumim pentru aducerea aminte.
15/10/2009 la 12:45 am
A! Muri…
21/01/2011 la 8:59 pm
da, aproape ca muri si olteanca din minte cand citii comentariile astea;))