Cred că cea mai acceptabilă variantă de pân’ acu’ e aia de pe Facebook: Distribuie.
Dacă mă gândesc bine, cred că i-aş zice chiar şi Redistribuie. Sau poate nu, mă mai gândesc. 
Da’ varianta care-mi sună mie cel mai bine e Dă mai departe.
Ceea ce nu ne scoate din dilema lui sharing & împărtăşire. Că nu pot să zic “muzică şi dare mai departe”. 
Etichete: Stâlcirea traducerii
14/01/2010 la 1:32 pm
Mie o traducere OK mi se pare “a partaja”. Stiu ca sensul de dictionar e altul, insa practic e tot vorba de “impartirea unei resurse”, ca in “Folosirea aceluiași canal de frecvențe de emisiuni de către mai multe stații de radioemisiune. [Pl. -je. / < fr. partage]. " Si e un neologism care poate prinde usor un sens nou.
A distribui mi se pare ca are un sens foarte diferit: de a trimite / transporta un ceva intr-o alta locatie. Un newsletter poate fi distribuit catre oricate adrese de e-mail, o imagine partajata intr-o galerie poate fi vizionata doar de cei care acceseaza adresa respectiva.
14/01/2010 la 1:39 pm
Nu neapărat. Dacă profa îţi dă un teanc de foi pentru examen, tu le distribui colegilor. Le dai tuturor câte-o foaie şi-ţi mai rămâne şi ţie una. Cam ca la file sharing.
Nu zic că-i cea mai bună traducere, mi se pare cea mai acceptabilă de pân-acu’. Mie şi urechii mele ni se pare.
Oricum, pentru Facebook e cea mai fericită traducere, acolo “partajează” ar fi fix ca nuca-n perete.
În ce mă priveşte, cea mai românească traducere ar fi “dă mai departe”, “dă şi altora”. Este fix sensul lui “share” în contextul de care vorbim şi nici un cuvânt nu-i forţat să capete un sens nou.
Dar, evident, mă aflu-n treabă, că nu mă-ntreabă nimeni pe mine cum să traducă chestiile astea.
14/01/2010 la 2:04 pm
Şi mie îmi sună mişto ‘distribuie’!
14/01/2010 la 2:18 pm
@diacritica: Exact, ti le da in mana, nu te anunta ca exista o carte in biblioteca scolii pe care te poti duce sa o copiezi.
Insa e adevarat ca o singura traducere poate sa nu functioneze in contexte diferite. In cazul facebook habar n-am care e contextul.
@jademan: “Vezi ca am distribuit un folder la mine pe calculator, copiaza acolo fisierul acela!” Cum suna?
14/01/2010 la 2:23 pm
nu da mai departe, da si la altii o copie, ca n-o primesti si o dai, ci o primesti si o dai si altora, pastrand-o in acelasi timp.
14/01/2010 la 2:33 pm
De ce, “partajează” te-anunţă?
“Partajează” e ok când e vorba de ceva folosit în comun. Când e vorba de ceva ce trimiţi mai departe (cum e cazul la Facebook: scrii trei vorbe şi apeşi butonul “share” ca să citească şi alţii), mi se pare foarte potrivit “distribuie”. Şi încă şi mai potrivit “dă mai departe / dă şi altora”, că-i al meu.
Eu una optez pentru calcul “a şerui” (da, ştiu; omonim, omograf şi omofon cu “a şerui” care există deja, da’ nu-l mai foloseşte nimeni), pentru că 1. tot utilizatorul de calculator din zilele noastre îl foloseşte deja sau l-a folosit la un moment dat (şi dacă intră tel quel în versiunile româneşti ale softurilor, o să-l priceapă şi generaţiile de după); şi 2. pentru că elimină problema de traducere (chestia asta cu ţî traduceri pentru ţî contexte ale aceluiaşi cuvânt, în acelaşi domeniu). Un “a şerui” unic pentru un “share” unic, în context IT.
Şeruieşte!
Şi nici măcar nu glumesc. Mi se pare cea mai decentă rezolvare a problemei lui “share” şi a celor o mie de posibile traduceri într-o mie de contexte diferite.
(Dar, cum ziceam, nu mă-ntreabă nimeni ce cred, aşa că probabil o să-l vedem în continuare tradus (şi) prin “împărtăşeşte”.)
14/01/2010 la 2:37 pm
„Dar, evident, mă aflu-n treabă, că nu mă-ntreabă nimeni pe mine cum să traducă chestiile astea.”
Ba eu te-aş întreba. Şi nu cred că sunt singurul. Şi dacă tot s-au stârnit discuţiile astea cu traducerile IT, ar fi tare mişto dacă ai iniţia o pagină specială pentru traducerile unor termeni IT de bază, la care noi, ăştia care te citim, să ne dăm cu părerea. Cu tine ca judecător, desigur
Apropo de share, îmi place şi „a distribui” (pentru „to share photos, music” etc.) şi „a partaja” (pentru „to share a computer”). Deşi „a şerui” chiar mă atrage
14/01/2010 la 2:43 pm
Bună idee, Apolodor!
Facem lista şi p-ormă ne prezentăm cu ea-n dinţi la Institutul de Lingvistică.
14/01/2010 la 4:09 pm
Acum un an imi bateam si eu capul cum sa traduc Share. Ma bucur ca am mers pe Distribuie desi si mie imi suna mai bine Da mai departe
14/01/2010 la 4:47 pm
Eu zic ca a impartasi are un sens religios mai degraba. A imparti ce are?
14/01/2010 la 4:57 pm
“A se împărtăşi” are sens religios. “A împărtăşi” se foloseşte despre sentimente, emoţii etc.: http://diacritica.wordpress.com/2010/01/10/limba-softurilor/
“A împărţi” are că de obicei înseamnă a împărţi un întreg în părţi. Împarţi o pâine cu alţii. Împarţi un covrig în 3 şi dai şi altora (ăsta ar fi “share”). Şi “a împărţi” mai are că, de exemplu, în contextul de care ziceam, pe Facebook, nu prea poate fi folosit. Şi în alte contexte asemănătoare.
14/01/2010 la 4:58 pm
e partajare.
e din terminologia tehnica si de acolo pleaca, deci acolo se gaseste sensul exact.
distributie presupune ca se pierde din intreg, partajare inseamna ca intregul ramane acelasi, dar este, ei bine, partajat.
14/01/2010 la 4:58 pm
A împărţi nu prea merge pentru că trimite prea mult ca sens la „fracţiona”, „a sparge în bucăţi”. Pune-l la participiu şi vezi cum îţi sună: „poză împărţită”, „computer împărţit”. Parcă şi vezi pe cineva cu toporul!
În schimb „poză distribuită” şi „computer partajat” sună onorabil. Iar „şeruit(ă)” sună funny, dar are un parfum de util care-mi place, cu tot barbarismul.
14/01/2010 la 5:06 pm
Apolodor, dacă vreun comentator de-aici se jură că el n-a zis în vieaţa lui, de când foloseşte el calculatorul, “sharuiesc, am sharuit, file sharuit, am sharuit pozele din vacanţă”, io mă las de diacritica, parol!
Cred că toată lumea a zis la un moment dat ceva din familia lui “a sharui”, numai că na, tătă lumea vorbeşte engleza şi strâmbă din nas nu când zice “sharuiesc”, ci când îl vede scris “şeruiesc”.
14/01/2010 la 5:08 pm
Exact!
Şi uitaţi o temă de casă, apropo de cuvinte din sfera IT (OK, uşor lărgită): cum l-aţi traduce pe „geek” în româneşte? Da’ frumos, nu din încheietură! Adică să surprindeţi întregul fenomen cultural. Cine reuşeşte asta are de la mine personal şase cutii de bere, plus mândria că a reuşit ceva ce nici francezii nu au reuşit:
http://fr.wikipedia.org/wiki/Geek
14/01/2010 la 6:48 pm
de ce te cramponezi atîta de cuvîntul ăsta? îl traduci în funcţie de context, cum sună mai bine şi mai aproape de ce vrea el să spună de fapt, astfel încît să te faci înţeleasă.
da’ de “anvelopa financiară” ai auzit? da, pronunţat şi scris chiar aşa: anvelopa!
14/01/2010 la 6:53 pm
Probabil că nu m-am făcut înţeleasă, deşi vorbesc în română:
Discuţia nu e despre cum mă fac eu înţeleasă pe cont propriu şi nici despre vreo traducere literară în funcţie de context. Discuţia e despre o unificare a traducerii termenilor din IT.
14/01/2010 la 7:55 pm
@ Apolodor: geek nu se poate traduce in româneste decât cu ” baiatu’ de la IT”
sau ai auzit vreodata alta descriere ?
14/01/2010 la 8:27 pm
Ba s-avem pardon! Poţi să fii geek şi să n-ai habar de computere. De aia am dat linkul din Wikipedia franceză, ca să arăt amploarea fenomenului. Şi am ales franceza în onoarea gazdei
Pentru engleză: http://en.wikipedia.org/wiki/Geek
Şi aş mai putea da un link spre o discuţie aprinsă pe care am purtat-o în cadru mai restrâns pe un alt forum. Diacritică dragă, e voie? Sau deja ne îndepărtăm prea mult de la subiect?
14/01/2010 la 8:47 pm
Desigur că-i voie.
14/01/2010 la 9:10 pm
scopul unei traduceri este să te faci înţeles/înţeleasă. am recitit ce am scris (în română, fireşte), dar nu am văzut unde am vorbit de traducere literară.
şi da, există şi în domeniul IT contexte, dovadă că există atîtea traduceri.
14/01/2010 la 9:14 pm
ciudat! n-am intâlnit niciodata cuvântul ‘geek’ altfel decât in sensul de ‘computer geek’.
dar daca vikipedia asa zâce…cine-s eu sa ma încontrez?
14/01/2010 la 9:22 pm
Nu.
Scopul comunicării este să te faci înţeles. Tu personal.
Scopul traducerii este să-l faci pe un altul să-nţeleagă. Şi anume să-l înţeleagă pe un al treilea, care nu se poate face înţeles personal.
Având în vedere confuzia de termeni, discuţia e inutilă.
14/01/2010 la 9:24 pm
Cred că cea mai potrivită traducere pentru “geek” e “(un) apucat”.
Eventual “apucat cu calculatoarele”.
14/01/2010 la 9:29 pm
dacă tu te faci înţeles, înseamnă că un altul te înţelege.
traducerea e o formă de comunicare, de transmitere a unui mesaj, în care traducătorul e un intermediar.
ai dreptate, we share the same conclusion, discuţia chiar e inutilă.
14/01/2010 la 9:52 pm
Cuvântul magic: intermediar. Intermediar de înţelesuri care nu sunt ale lui, deci nu are de ce să se facă înţeles el. Intermediarul îl face înţeles pe emiţător, cărăuşind sensuri de la acesta către receptor, fără să le altereze.
Te faci înţeles când vorbeşti în nume propriu (că de-aia-i reflexiv verbul). Ceea ce nu-i cazul traducătorului.
14/01/2010 la 10:29 pm
partajează, în toate sensurile și cazurile. așa făcură franțujii.
14/01/2010 la 10:32 pm
Uite, cu sensul din Facebook chiar nu merge “partajează”. Chiar nu-l văd acolo.
Eu o ţiu p-a mea cu şeruiala.
14/01/2010 la 10:43 pm
@Apolodor:
M-am mai gândit la “geek”.
Am zis “apucat”. Băiatu’ de la IT, care-i un apucat (cu calculatoarele).
Ar mai fi “bolând”. Bolând cu calculatoarele. Bolând de calculatoare.
Asta cu “bolând” îmi place, că-i şi sensu’ de “bolnav de calculatoare” şi “dus cu capu’, ciudat”.
Văd că garzantionline îl traduce, câtuşi de puţin inspirat, drept “fanatico”.
14/01/2010 la 10:50 pm
Şi, desigur, “împătimit”. Da’ e mai puţin funny.
14/01/2010 la 11:44 pm
A şerui = a împartaja
un geek, o gică = un dedicat, o obsedată.
14/01/2010 la 11:45 pm
Excelent, Epigonu’! Premiu-ntâi pentru inovaţii lexicale.
15/01/2010 la 10:22 am
geek, geekette au intrat ca împrumut şi în franceză.
Oricum în alte limbi e varză:
geek -> capace con i PC
geek -> micreiro, gênio da computação
Muret-Sanders, pretinde că traduce în nemţească:
geek -> Computerfreak
Uite o chestie amuzantă, spaniolă:
))
Diccionario Espasa Concise © 2000 Espasa Calpe:
geek [gɪ:k] n US cretino,-a
15/01/2010 la 11:30 am
“bolând”, cum ziceam.
Să mor dacă nu-mi place traducerea asta, şi cred că şi rende l’idea. Cum ziceam, şi “bolnav de (calculatoare)” şi “apucat, ciudat”.
15/01/2010 la 11:41 am
Aaaaargh! Sunt un „bolând”! Bine, fie, de la diacritica accept
Iaca linkul promis cu o altă ceartă apropo de „geek”, pentru cine are timp şi chef să se amuze:
http://www.altadict.ro/?lng=ro&page=forum&a=messages&id_topic=132&t=viw&p=1
15/01/2010 la 11:46 am
Oricum, Apolodor, sună mai mişto decât tocilar sau maniac sau ciudat. Adică astea-mi par nesărate şi nici nu redau ideea.
Acu’, nu că bolând ar reda-o complet, da’ măcar e funny.
Sau “apucat”.
Oricum, problema cu geek e că, din câte ştiu eu, e folosit doar pentru sensul ăsta (l-a auzit cineva cu alt sens? nu zic de sensurile din dicţionar, ci de uz), în timp ce eventualele traduceri n-au încotro şi trebuie să preia termeni care deja se folosesc, au sensuri niţel diferite şi pe vorbitorul nativ nu-l duc cu gândul imediat fix la conceptul de “geek”. De-asta cred că o traducere pe bune e sortită eşecului. Şi nici n-ar intra în limbă, toată lumea spune deja geek. N-o să folosească nimeni “bolând/apucat” cu sensul ăsta, oricât mi-ar plăcea mie.
15/01/2010 la 11:54 am
…deşi i-am mai auzit pe unii zicând maniac/apucat pentru geek.
15/01/2010 la 12:14 pm
„N-o să folosească nimeni “bolând/apucat” cu sensul ăsta, oricât mi-ar plăcea mie.”
Aşa e, deşi şi pe mine începuse să mă amuze
Eu sunt pentru barbarism în cazul ăsta, e mai sigur. Doar că „geek” e greu de folosit în declinarea românească. Cum ar face (fonetic) la plural, ghichi sau ghici? Brrrrr…
15/01/2010 la 12:14 pm
Dar genitivul plural e şi mai funny: ghicilor; ghichilor.
15/01/2010 la 1:04 pm
Hm, parcă ar merge pe modelul pisic / pisică:
ghic, ghică, pl. ghici
ghicul, ghica, pl. ghicii, ghicile
ghicului, ghicii, pl. ghicilor
unui ghic, unei ghici, pl. unor ghici
ghicule! ghico! pl. ghicilor!
Şi scris fix aşa, ca să nu ne împiedicăm în „k”-ul de la coadă când declinăm. Că şi „maus” a intrat fonetic în DEX.
15/01/2010 la 11:26 pm
da’ condiviziunea nu vă place?
eu condivid, tu condivizi…
15/01/2010 la 11:36 pm
Eu mă gândeam la “a încomuna”, adică a pune în comun.
Fişier încomunat, poze încomunate, încomunează şi tu fişierul ăla.
21/01/2010 la 4:09 pm
Şi eu tot pe “a distribui” îl prefer. Cred că sună cel mai natural. În unele contexte însă, “a permite accesul” merge mai bine. Nici “a da mai departe” nu-mi sună rău.
Bănuiesc că şi cei de la Microsoft au luat în considerare variantele de mai sus, dar atunci când faci traducere de soft trebuie să te gândeşti şi la spaţiul pe care-l ai la dispoziţie (de multe ori, limitat). “A partaja” este cel mai scurt şi merge în majoritatea contextelor.
“A şerui” mi se pare o găselniţă bună. N-aş fi foarte surprins dacă într-o zi îl va înlocui pe “a partaja”.
21/01/2010 la 4:11 pm
Io o să-l susţin până-n pânzele albe. Şi pe “a abdata”, descoperit recent prin tenebrele netului.
21/01/2010 la 4:20 pm
Doar dacă pânzele albe-s alea de te leagă la ochi nainte să te puşte!
21/01/2010 la 4:23 pm
Credeam că cu pânze negre te leagă la ochi în situaţia aia.
21/01/2010 la 4:29 pm
Eu aş prefera cucravataroşiedepionier.
24/01/2010 la 1:58 pm
Mi-a mai venit o idee de traducere pentru “share”: “răspândeşte!”.
24/01/2010 la 2:11 pm
Beton!
24/01/2010 la 2:20 pm
Chiar îmi place, să ştii.
Şi cred că redă cel mai bine ideea de “împărtăşire”.
24/01/2010 la 3:38 pm
“răspândeşte” e chiar mișto, kudos!
24/01/2010 la 3:47 pm
Are toate avantajele termenului „distribuie”, fără dezavantajul senzaţiei de comercial/industrial pe care o dă el. Votez pentru!
19/02/2010 la 9:31 pm
Multumesc pentru ideea cu “distribuie”, chiar traduc ceva in legatura cu asta si mi-a picat foarte bine!
20/02/2010 la 1:01 pm
Cu plăcere. Da’ “răspândeşte”-le meu nu-ţi place?
31/05/2010 la 4:58 pm
Dar de ce trebuie musai tradus “share”? Este evident ca in limba romana nu exista, la momentul aparitiei cuvintelor (propuse ca traduceri pentru share), conceptul acesta de sharing.
Deci, inevitabil, niciun cuvant nu va fi capabil sa redea exact sensul fara iscarea de confuzii si…plonjon in ridicol, asa cum se intampla cu majoritatea traducerilor IT in romana!!!
31/05/2010 la 5:02 pm
Nici la apariţia lui “share” în engleză nu exista conceptul de “sharing” aşa cum e el folosit acum în IT.
31/05/2010 la 5:06 pm
Evident, dar, cand inventezi ceva, e de preferat sa ii dai un singur nume:)
Asadar conceptul a primit un nume care, in limba engleza, era folosit si la altceva… dar traducerea fortata in alta limbi este, practic…rebotezare!
31/05/2010 la 5:13 pm
Unul singur în toate limbile, sau cum, că nu-nţeleg?!
Adică cum ar fi, când s-a-nventat mama şi i-au zis fiecare pre limba lui în ţî feluri felurite, se cheamă c-au rebotezat-o.
Orice traducere e rebotezare, scumpul mieu. Fiecare botează conceptul în religia limbii locului, nu’ş’ dacă-nţelegi.
De fapt, orice numire de concept nou e botezare. Un concept nu are acelaşi nume în toate limbile – şi asta de la Babel încoace. Şi chiar şi când îi zice reşou, de la réchaud, tot botezare se cheamă că e. La fel sait şi, să zicem, a şerui. Şi mail, atâta vreme cât în ro pluralul e mailuri, nu mails.
Eu zic s-o laşi mai încet cu părerile în domeniu, că nu i-ai prins şpilul. Domeniului.
31/05/2010 la 5:19 pm
Sunt f. pasionat de lingvistica!!
Ah, da, a şerui pare o idee buna! Desi poate ar fi mai bine chiar sharui, care, chiar daca nu respecta 100% pronuntia (depinzand si de accent), e mai usor de inteles cand il vezi scris (prevalent pe Internet)… cand te uiti si vezi şeruieste e probabil sa nu se prinda tot omul ce inseama:)
App., de ce pe acest blog nu se scrie Internet cu majuscula??
31/05/2010 la 7:19 pm
Eşti tufă la. Având în vedere că scrii “să fii fost” şi consideri conjunctivul perfect ca formându-se de la conjunctivul prezent al lui “a fi”.
Ca să-ntrebi tu şi cei ca tine?
03/06/2010 la 12:02 am
Mi-e lene sa citesc la ora asta toate comentariile de pe aici. S-a mai zis sau nu, tin sa spun ca “share” inseamna “a imparti (ceva cu cineva)”, adica asta e traducerea oficiala din engleza, dar se poate modela dupa bunul plac pentru ca asta e limba engleza: un aluat mereu proaspat si neterminat, gata ca sa se poata adauga (inca) ceva in el.
29/09/2010 la 1:11 pm
Sunt clar pentru “a şerui” – dacă se face vreodată o petiţie pentru introducerea anumitor “reforme” în limba română şi dacă transcrierea fonetică a cuvintelor adaptate din engleză, în special din informatică, face parte dintre aceste “reforme”, voi vota cu siguranţă “pentru”. Aş face totuşi o mică precizare în dezbaterea “to share = a distribui” vs “= a partaja”. Eu disting o nuanţă foarte clară care diferenţiază cele două soluţii propuse, şi anume: “a distribui” exprimă o acţiune… activă, pe când “a partaja” este o acţiune pasivă. Adică atunci când distribui, trimiţi ceva cuiva, i le înmânezi, i le bagi sub nas într-un mod sau altul. Pe când “a partaja” are sensul (aşa cum îl percep eu, care sunt foarte mult influenţată de franceză) de a pune în comun, de a pune la dispoziţia altora. Exact ca pictograma care este folosită în informatică pentru a indica un folder (dosar?) şeruit (pictograma pentru folder, sub care se află o mână întinsă – pentru a da, nu pentru a primi… ). În rest, sper să se ajungă şi în România la a avea acea minimă “coloană vertebrală” pe care o au alte ţări, cum ar fi Franţa, unde “mouse” se numeşte “souris”, adică “şoarece”… Iar până atunci, cu riscul de a şoca, voi folosi termeni precum “saitul”, pe modelul “lider” şi nu “leader” sau “meci” şi nu “match”…
17/10/2010 la 4:33 pm
Scuze ca ma bag in vorba dupa 100 de ani, dar cred ca e o mica problema cu propunerile. Share nu poate fi partaja, chiar daca ai nostri veri francezi il folsoesc asa. A parataja insemna a imparti niste lucruri. Si gata, le imparti si la revedere. Share insemna sa le dai la toti, dar resursa sa ramana neatinsa. O varianta corecta ar fi, dupa mine, a impartasi, dar e luat deja de biserica. Asa ca raman la varianta mea, “A PUNE IN COMUN”.
07/11/2010 la 11:57 am
imi dau si eu cu parerea, asa in general:
cred ca dincolo de conceptele noi care sunt introduse la nivel global, de noile “aplicatii” web (FB, blogging, etc.) apar doua probleme:
apare un concept web nou. De ex. “to share”:
1) cum traducem termenul nou (“share”)
dar si (si mai ales!)
2) ce sintagma, ce compunere de cuvinte folosim pentru acel CONCEPT nou.
La ce ma refer, la 2) ? mai ales la problema punerii in context. Ea e diferita de la limba la limba. Se intampla ca pragmatismul limbii engleze a fost si cel care a marcat internetul cel mai mult. El a generat implicit, un anumit mod de a numi lucrurile, si mai ales un anumit mod de a folosi conceptele in cadrul frazelor.
De exemplu, in engleza se foloseste curent modul imperativ:
“share” (unde deobicei nu mai exista semnul de exclamare din coada, dar tot imperativ ramane) sau “buy at amazon” (scris pe un buton web) sau “pay with paypal”, etc.
In alte limbi, daca nu am avea aceasta prevalenta universala a modelului englezesc, cred ca am construi cu totul altfel limba care descrie functiile din web. Probabil ca am scrie, de ex:
“plata prin paypal” in loc de “plateste cu paypal” pe butonul respectiv. Insa ne chinuie si ne ucide ideea ca “cum traduc eu domnule chestia asta?” in loc sa ne gandim pur si simplu ce vrem sa exprimam, si sa gasim o fraza potrivita, functionala, logica. Prin “logica” ma gandesc si la o logica a limbii romane. (in masura in care putem vorbi de asa ceva… in ultimii ani
.
Oricat de perfect am incerca sa traducem in mod punctual diversi termeni, nu vom face altceva decat sa chinuim limba romana, pentru ca ii vom aplica niste modele de “logica” (de cutume lingvistice, etc.) care ii sunt straine.
De ce sa ne mai miram atunci ca lumea spune mai nou “cei doi se simt confortabili impreuna”? si tot felul de alte exemple similare (cel de-aici nu e asa de bun, stiu!). Mi se pare ca e vorba, in esenta, de o preluare a structurilor lingvistice din engleza, chit ca ele sunt uneori corect traduse, la nivel de cuvant. Insa la nivel de fraza sau text mai larg, se intampla ceva straniu, si cred ca e vorba de urmatorul lucru:
Lenea romanului il conduce la o traducere simpla, strict textuala, in loc ca el sa faca o analiza a sensului acelui text (eventual si sens functional in cadrul “aparatului” pe care acel text il descrie sau il serveste, care aparat e uneori o pagina web sau un sistem de blog) sa transpuna acea analiza intr-un model abstract (ce stie sa faca acea pagina web, de ex.) si apoi sa transpuna a doua oara acest model abstract intr-o limba romana cizelata si normala (folosind pe cat se poate ceea ce exista deja, si fara sa inventeze acolo unde nu e cazul).
**
La ce ma refer in cazul lui “se simt confortabili impreuna”? La faptul ca maimutele care traduc astfel (si intre timp folosesc curent) simt nevoia unei nuantari, pe care chipurile limba engleza o are si romana ba. Adica, daca zici “se simt bine impreuna” nu indici, cica, ca ar avea confort, ci doar ca le e bine. Daca vrei sa indici ca au un anumit confort in acel moment, n-ai cum sa zici lucrul asta asa direct ca englezul, ca el asa e – direct si pragmatic (si istoria culturii lui e alta decat cea a noastra, care e abulica ca si limba!). Poti spune “cei doi se simt bine si profita de confortul fotoliilor in care sed” si alte asemenea “umschreibungen” (circumscrieri) cum zice neamtul, dar nu poti zice direct “se simt confortabili”. Ma rog, nu poti, dar acum poti. Cred ca in 10 de ani va fi un cuvant din dex.
Si aici revin la problema preluarii de structuri lingvistice mai largi: oamenii au contact cu engleza, n-o prea inteleg bine, nu au simtul ei (Pt. ca nu citesc shakespeare ci doar manuale de “multinationale”), si se trezesc ca li se pare ca uite, engleza le zice mai clar. Nu zic ca nu le zice mai clar, dar nu poti prelua structura lor doar ca sa imbunatatesti tu, asa pe loc, limba romana!
07/11/2010 la 12:07 pm
si inca o nota: am scris si eu la un moment dat pe tema lui “to share” aici: http://blogvocabular.wordpress.com/2010/05/22/to-share-a-impartasi/
07/11/2010 la 12:11 pm
[...] PS: am gasit azi, 7.11.2010, o discutie ampla si interesanta despre acest subiect, la blogul Diacritica. [...]
07/11/2010 la 12:13 pm
Io
susțiususțin în continuare că share trebe tradus cu a șerui, că și-așa toată lumea spune fișier șeruit.Iar site, cu sait. Ce atâta site-ul, site-urile?
Or’cum, nu e „se simt confortabili”, ci „se simt confortabil”.
07/11/2010 la 12:57 pm
sigur, au mai existat astfel de cazuri:
cand eram mic am dat peste un borcan in podul casei, pe care scria “Jam de prune”.
E de inteles ca daca gigi cel generic a decis sa foloseasca variantele englezesti ale lui share si site, si sa spuna seriuala si sait, nu mai ai incotro.
Dar, totusi, de ce trebuie sa ajungem vesnic la aceleasi maimutareli far-de-neuroni, ca “seruiala”, “sait” si multe altele? pentru ca Romania e un loc al bunei-dispozitii prostesti, ca, vorba ceea, “ne simtim bine, deci limba pe care o folosim e corecta!” Si, oricum “merge si-asa!”.
Si, in plus, “obsesia firescului” (un firesc dus pana la a accepta si prostia medie ca pe un lucru firesc) duce la o pozitie vesnic pasiva a lingvistilor nostri. Prin alte parti, exista o anumita dirijare a limbii (chiar daca desigur ea nu functioneaza totdeauna), si o educare in spiritul lui “gandeste inainte sa maimutareste!” dar la noi…
daca prin alte parti ratiunea e definitorie, la noi ce e definitoriu e doar faptul ca… “ne simtim bine”… si “sheruim” filme trase la negru prin torente. (asta in cazul ca nu cadem in extrema cealalta, asa cum se intampla acum cu Romania, cand toti vorbesc de “isterie”)
07/11/2010 la 1:18 pm
Pentru că asta fac limbile dintotdeauna. Pentru că avem „ceas” din rusă, „reșou” din franceză, „piață” din italiană, „miting” și „lider” din engleză. Pentru că dacă nu făceam asta, acum am fi vorbit latină. Pentru că, ne place au ba, asta-i soarta limbilor. Să se-mprumute unele de la altele până ce devin altă limbă.
Ziceam ceva și p-aci.
Greeeeeeșit!
Argumentul care mi se-aduce de obicei când critic o chestie e „oricum se înțelege sensul”. Vezi aici.
07/11/2010 la 1:49 pm
n-o stiam pe-aia cu “oricum se intelege sensul” dar e foarte buna, si la loc de frunte in putul gandirii romanesti!
in rest, nu sunt deloc de acod cu faptul ca “asa sunt limbile” – aporopos de imprumuturi. Eu vorbesc de limba romana, nu de limbi in general. Eu am crescut in doua limbi: romana si germana. Le-am invatat la fel de bine (sau de prost) pe amandoua in scoala. Traiesc intr-o tara de limba germana. Am legaturi stranse cu lumea romaneasca. Vad permanent, in paralel, ce se intampla intr-o parte si-n celalalta. E o diferenta uriasa. Limbile nu sunt ca limba romana. Limba romana imi pare o exceptie. Nici macar italiana nu cred ca e asa (fara sa am date).
Daca nemtii ar fi facut la fel, azi vorbeau o chestie stranie cu structura germanica, un fel de romaneste din vestul europei: o aglutinare fara sens de termeni, asezata pe o structura a unei limbi de origine (germana). Ar fi avut o gramatica plina de exceptii (ca cea romaneasca, care, printre altele, da prilej acestui blog infinit de stufos!
si nu una dominata de reguli (chiar daca considerata dificila, dar eu zic ca-i mult mai simpla decat cea romaneasca, caci are consecventa!)
la noi e vorba de lipsa de creier (mai mult decat de cultura) si de o limba a unor veseli si nepasatori neseriosi, hoti si mincinosi. La care, asa cum spui mai sus, conteaza doar ca “oricum se intelege sensul”.
07/11/2010 la 1:56 pm
si inca un exemplu: de ce la noi inca se discuta cum sa se zica nu-stiu-ce, in timp ce, in spatiul german de ex, vocabularul necesar din software e demult pus la punct si utilizat curent? Nu se intreaba acolo nimeni daca sa zica “faci daunlod” sau “descarci”, ca la noi, etc. Exista sigur si acolo anumite neclaritati, si desigur ca limbajul de freaks in web e si el dominat de englezisme, unele au si intrat oficial in limba. Totusi, lucrurile sunt asezate, pentru ca cineva s-a ocupat, de la inceput, sa dea solutii, pe de-o parte, iar pe de alta, oamenii de rand isi pun intrebari de limba, cand dau peste situatii noi, si gandesc inainte s-o foloseasca asa, “de-ampulea” (ca alt termen mai potrivit, care sa descrie generic utilizarea limbii la romani nu exista!) .
07/11/2010 la 1:59 pm
In plus, toate aceste discutii din acest blog s-ar limita la niste chestiuni restranse, si nu ar fi atata lume suparata pe conduita “de limba” si “de barbarisme” a romanului de azi, daca limba romana ar fi fost folosita intr-un mod mai inteligent in ultimii 20 de ani.
Nu doar mintea, dar si limba romanului e cea de pe urma!
07/11/2010 la 2:08 pm
Ba fix așa sunt limbile, bilivmi!
Toate limbile au evoluat dintr-o altă limbă, inclusiv germana. Acu’ 2.500 de ani nu exista germană. Toate limbile evoluează din limba țî către limba actuală, prin împrumuturi și stâlciri.
Diferența față de franceză sau germană, de exemplu, e că în limbile astea normarea s-a făcut mult mai devreme, în țările alea erau deja gramatici normative încă de pe vremea când Neacșu de la Câmpulung abia se gândea să-și compună scrisoarea. În limbile alea, la vremea când Neacșu scria scrisorele exista deja literatură, de două – trei sute de ani. Româna e o limbă mult mai tânără și trece prin furtunile tinereții. E ca la vreo 25 de ani, așa, se îmbată cu tovarășii softiști, își petrece nopțile cu femei – și se dă după ele -, încă nu-i e clar dacă preferă blondele sau brunetele, subțirelele sau rotofeiele, le iubește pe toate și se dă peste cap pentru ele.
07/11/2010 la 2:24 pm
chiar daca comparatia cu fata la 25 de ani e simpatica, ea tine, pentru mine, din pacate, tot de universul gandirii si simtirii (fara margini si fara logica) ale lumii romanesti.
nu cred ca problema e ce facea Neacsu si ce faceau nemtii in aceeasi perioada, ci ce facem noi astazi.
Se pune problema, si la noi, si la nemti: Avem o limba, cum o folosim?
si punct.
Tot restul, sunt tipicele si romanestile justificari, fie ele si romantate intr-un fel frumos si demn de literatura. N-am intalnit in nici un alt loc asa o credinta in “natura independenta a limbii” care e fie o fata tanara si inca prea iubareata, fie o urgie de nestapanit. Ca si cand limba n-ar fi instrumentul pe care NOI il construim in fiecare zi, conform cu idiotenia sau intelepciunea noastra. Nu stiu cum era domnul Neacsu din Campulung, dar stiu sigur ca Neacsu de azi ar fi o catastrofa. Ar spune ca el nu stie, ca n-are incotro, ca altfel nu se poate, si ca asa e frumos, ca limba sa evolueze.
Pe de alta parte – si eu predic aici inutil si in pustie. Caci ce sa faci cu asa un popor si asa o limba? poti cel mult sa te duci la psiholog sa te ajute sa depasesti nenorocul de a te fi nascut roman (daca traiesti in vest si esti rational sau macar sceptic si cioranian) sau sa tragi cat mai des o betie, cu acelasi efect de uitare (daca traiesti in est, si nu numai ca nu esti rational, dar nici nu crezi nici in sansele sistemului de sanatate de a te sustine la batranete, asa ca vrei s-o eviti din timp printr-o alcoolizare cat mai grabnica a ficatului).
07/11/2010 la 2:25 pm
Si eu mi-am pus problemele dupa ce a trebuit sa traduc o aplicatie informatica in romana. E cumplit; muncesti de iti sar capacele sa reproduci, cum zicea cineva mai sus, metafora din engleza in romana. Pentru ca de fapt asta e: nu bagi textul pe google translator, ci intelegi ce vrea ala sa spuna si incerci sa ii dai aceeasi metafora in romaneste. Or deja aici sunt mai multe implicate: sa stii si domeniul, sa stii si engleza, sa stii, mai ales, romana si sa ai talentul de a compune in limba asta… Una e sa iti zica ala “save” si tu stai sa te intrebi: o fi “salveaza” sau “salvati” sau “salvare”??? (apropo, ce mama 666 e aia “salvare”? Cum sa salvezi un fisier? Poate e vorba despre “pastrare”… A, supriza, inseamna SI asta in engleza “to save…)
De ce limbajul informatic e la noi englezit? simplü: pentru ca am fost si suntem rupti in kur, si toate programelele pe care am invatat sa lucram erau “pirate”:); Cine dreaq sa iti dea versiune romaneasca la furaciuni? Uitati-va cand a bagat Microsoft program in limba romana: prin 2003, daca nu mai insel. Pai pana atunci, noi lucram, tata, cu Office si cu Windows in draci… Si primele traduceri au fost de cacao, de radeau si “soarecii” de la calculator de ele… Deci, va trebui sa mai asteptam, pana cand totul va veni, legal, si in romaneste si sa ne invatam cu versiunile “customizate”.
)
Pe de alta, parte, sa fin sinceri: ca toti sarantocii, ca toti aia iesiti din bordei si adusi pe asfalt, ne place, ca natie, sa ne dam mari: ROMGLEZA e pentru multi semn distinctiv de ascendenta sociala. Uitati-va la tolomacii cu legislatia europeana si cu proiectele, razi cu lacrimi. Trebuie sa “customizezi” ceva (am intalnit si varianta COSTUMIZA), nu sa adaptezi; ai bani dintr-o “anvelopa” a bugetului – zi-i frate, plic, daca altceva nu ai mai bun, c eu nu-mi tin banii in cauciucul de la masina. La fel cum ,,atasez” un document, si nu il “anexez” s.a.m.d. Dar, daca as vorbi ca toti taranii, cum s-ar prinde cei din jur ca sunt peste ei?
Sincer, la un moment dat radeam de Pruteanu; ma tem insa ca incep sa ajung ca el…
A, si de fapt despre share: de acord ca distribui, dar care e diferenta in traducere intre share si distribute? Ca trebuie sa fie una… Dupa mine, distribuitul presupune ca le bag pe gat (le dau eu) pe cand share presupune si acceptul celorlalti de a lua.
07/11/2010 la 2:27 pm
si imi cer scuze daca sunt prea radical. Multumesc, in plus, pentru explicatiile despre natura limbii, pe care desigur ca nu le stiam in asa detaliu! Si ele vor fi utile si altora, daca vor trece prin acest loc (numit, poate, candva, Campulung…)
(sau Kimpolongo, cum scria pe cotorul uni Meyers Konversations-Lexikon de la 1900, al carui volum nr. n incepea exact cu orasul nostru)
07/11/2010 la 2:32 pm
Cu băiatul, you mean.
Ioi, ăsta-i ultimul loc unde-ai să găsești justificări pentru greșale de limbă românească. Ce-ți ziceam mai sus o părea romanțare, da’ nu-i. Lucrurile fix așa stau, din punctul de vedere al istoriei limbii, oricărei limbi.
În orice caz, după cum ziceam pe frontblogs, româna arată cum vor românii să arate, nu cum vor lingviștii, oricâte bune intenții ar avea aceștia. Și atâta vreme cât în anunțurile de joburi se cere „engleză la perfecție”, cine ce treabă mai are cu româna decentă?…
07/11/2010 la 2:34 pm
@bogdan: până la urmă ajunsesem la concluzia că cel mai bine sună „răspândește”.
07/11/2010 la 2:50 pm
@diacritica:
“Ioi, ăsta-i ultimul loc unde-ai să găsești justificări pentru greșale de limbă românească.”
nu ma refeream la justificari pentru greseli de limba, ci la justificari pentru “de ce e ea asa cum e”. (asta e o problema exterioara problemei greselilor de limba!)
“româna arată cum vor românii să arate, nu cum vor lingviștii, oricâte bune intenții ar avea aceștia.”
pai atunci suntem de acord! insa eu sunt român, nu lingvist, si vreau si eu sa fie limba altfel decat o stalcesc tot felul de prosti, care nici ei nu sunt lingvisti, ci de-aia ca mine. Au facut liceul si gramatica si literatura si atat. Adica, in termeni noi, sunt “useri” ai softului “limba romana”. Si fac si eu ceva (minim) pentru ceea ce cred eu ca-i bine! Si trebuie sa fac, ca atunci exista opinie, si se schimba limba! Ideea e: lingvistii sa nu mai zica celor ca mine “n-ai domn’le ce (le) face, ca asa e limba asta si toate limbile” ci sa ne sustina cu ce stiu ei mai bine, ca sa se ajunga la o cultivare a unei gandiri critice si riguroase despre limba.
E nevoie de grassroot-democracy in aceasta limba!
Ca romanul generic nu e inca riguros (lingvistic), ci se comporta inca ca un prost-cat-cuprinde (dar asta se numeste, in nationalismul cel nou, “smecheria romanului”, cea care ne aduce “atatia olimpici” si sigle de turism cu “fabulospirit” sau “gradina carpatilor”).
07/11/2010 la 3:03 pm
Of, că nu ne-nțelegem.
Limba e cum e pen’ că e așa cum îți zisei. Pen’ că cu toate limbile se-ntâmplă același lucru, indiferent că ție-ți pică bine sau rău chestia asta, c-o crezi au ba. Toate limbile - toate! – se transformă din ceva în altceva. E suficient să te uiți la latină și la greaca veche.
Problema nu e limba și felul ei de a fi – româna n-are chiar așa de multe excepții cum pare.
Problema e felul în care se predă româna în școală. Pe copchilul neamț nu știu, da’ pe copchilul francez îl învață la școală să conjuge verbe. Să le conjuge. Așa cum învață un străin, cu terminații etc. Pe mine nu m-a-nvățat nimeni la școală chestia asta despre română, le-am aflat predând română pentru străini.
Româna pare că are multe excepții pentru simplul motiv că nu-i știm regulile (de conjugare, de declinare etc). Pare ciudat să scrii înșală și așază, dar deranjează, pare că-i excepție, dar nu-i. Ține de niște reguli, dar nu ni le explică nimeni (cred că nici mulți dintre profii de română nu le știu). Eu regulile românei le-am învățat explicând română străinilor și apoi bătându-mi capul să explic aici.
Când nu știi regula, orice îți pare o excepție, chiar și ce-i conform regulii.
07/11/2010 la 3:39 pm
ma rog, eu stiu altceva despre romana: din propria mea experienta am crescut cu romana si germana. Daca e sa le compar, e clar care are mai multe exceptii. In plus, aceasta teorie mi-a facut-o si o traducatoare de limba germana, care a invatat romana ca limba straina (romanistica la Berlin) si a tradus deja ceva literatura romana in germana. Si ea parea la fel de credibila in ce spunea, ca si teoria ta de mai sus. Nu stiu care dintre voi aveti dreptate! Impresia mea ramane aceeasi.
Despre conjugari: imi amintesc ca le invatam si eu, la limba romana, sau ma insel? sau s-a schimbat situatia? Stiu ca le invata si francezii, am vazut pe viu la prietenii mei. Cat despre germana, e clar.
07/11/2010 la 3:49 pm
La română înveți (învățam, mă rog) despre moduri și timpuri. Nu despre cele țî subcategorii de conjugare. E suficient să vezi prezentul (verbele de conjugarea I și cele de conjugarea a IV-a, că doar pe alea le-am abordat – pe foarte scurt – aici; bună idee, să discut și despre celelalte două!). În cei 12 ani de școală nu m-a-nvățat nimeni regulile astea de conjugare a prezentului. Manualul românesc de gramatică păcătuia (pe vremea mea, tind să cred că și acum) prin faptul că pleacă de la ideea că nativul știe să conjuge verbul. O fi știind de-acasă, dar trebuie să-i sistematizezi știința asta nativă, cu niște reguli. Și atunci româna începe să iasă din ceața în care pare că plutește, chiar și pentru români.
Nu am comparat româna cu germana, că nu vorbesc germana. Spun doar că impresia generală a românilor despre română e că are multe excepții. Și susțineam că excepțiile sunt (multe), dar nu chiar așa de multe cum par. Că par multe (vezi „așază”) atunci când nu știi norma și, implicit, compari merele („așază”) cu perele („deranjează”) și rezultă excepție.
07/11/2010 la 3:55 pm
Aaaa, vezi că-i „de-a-n pulea”.
07/11/2010 la 3:56 pm
@ diacritica: aia e diseminate
))
07/11/2010 la 3:58 pm
@bogdan, dragul mieu, nu ne-nțelegem. Nu e vorba despre traducerea lui „share” (sau, invers, a lui „a răspândi”) așa cum apare ea în dicționar, ci despre ce va să zică (uneori) share în context IT/net. Și uneori traducerea potrivită e „răspândește”. Că aia faci, când „distribui” pe FB, de exemplu. Răspândești o informație.
07/11/2010 la 4:03 pm
Aa, inca o idee, luata dupa francezi: “share” poate avea diferite echivalente in romaneste, in functie de context. Poate limba noastra nu are un singur cuvant care sa il intruchipeze pe “share”; atunci, sa il traducem diferit, in functie de context…
08/12/2010 la 11:15 am
la ‘nelinisti traductologice’ parca l-as pune si pe ‘location – locatie’
08/12/2010 la 11:23 am
L-am mai pomenit pe-aci, dar o să din nou, separat.
08/12/2010 la 12:32 pm
@ Locatie: loc, asezare, pozitie, amplasament, adresa, situare si alte sinonime. MI-am spart si eu creierii la o traducere…
Da’ ce ziceti de facilitati/facilities? “Facilitatile armatei americane pe aeroportul de la Constanta”
))
08/12/2010 la 12:47 pm
Nu ştiu de ce-i aşa de spart creierii.
Pe lângă sensul respectiv, mai e şi “spaţiu” (“locaţie amenajată de Primăria X”).
06/01/2011 la 8:27 pm
Am căutat, şi am găsit. O greşeală „diacritică” direct în titlu. Cine ştie, cine ştie? (am dat şi indicium deja, hihi)
06/01/2011 la 8:49 pm
După cum aveam obiceiul să zic:
Sănătăte şi vîrtute!
07/01/2011 la 2:26 pm
Ghilimele româneşti -> „share”, nu “share”.
07/01/2011 la 2:43 pm
După cum ziceam, nu ştiu să pună virgule, da’ ştiu să pună virguliţe. Mai nou, şi ghilimele.
Atât au înţeles ei din “să scriem româneşte: virguliţa şi/sau ghilimica.
Că pune aiurea virgulă ‘nainte de şi, ce mai contează?!… Ştie el de ghilimica românească? Ştie. La ce-i mai trebuie limba română?
14/01/2011 la 10:56 pm
http://i18n.ro/glosar/index.php?keyword=share
20/02/2011 la 12:18 am
“împărţeală” sună ciudat dar parcă e mai general o ţâră
02/03/2011 la 12:09 am
@diacritica :Locatie mai are si alt sens ?!?! in care DEX ??? si nu , nu DEX’09 , va rog .
Si , on-topic ( relativ la subiect , adica ) : eu propun pentru share – share . Asta fac eu pe un computer , share-uiesc niste foldere (aflate , eventual , pe un Compact-Disc ) . Daca cineva vrea , le poate scana de virusi cu un antivirus ( si daca nu am share-uit read-only o sa poata sa-mi si curete eventualele fisiere infectate )
02/03/2011 la 12:27 am
Sigur , mama mea nu o sa inteleaga notiunea de “share” . Dar , pe de alta parte , o sa inteleaga ca e vorba de o chestie pe care nu o intelege . A lua un termen , oricare termen , din limba romana ( verb , in speta ) nu mi se pare o varianta OK- consider ca majoritatea termenilor tehnici trebuie sa fie lasati ca atare . Bun , ii putem “fonetiza” – eu șăruiesc un folder ( fac asta cu un click de maus , nu ? Da să fie click , vă rog eu , nu clic … ).
Termeni tehnici din IT , nu ? nu din TI&C , ca deja nu mai stim despre ce este vorba …
02/03/2011 la 11:50 am
Da “clic” ce-are? Tuşeşte? Are alt sens în limba română decât “click” în americaneză?
02/03/2011 la 1:13 pm
Ok , sunt subiectiv – vin din domeniul IT . Cand apas butonul stang al mouse-ului fac “click” ; cand apas scurt cu degetul pe touchpad-ul laptop-ului fac “tap” ; mouse-ul meu e ( intamplator ) senzitiv – butonul nu se misca la “click” – nu se aude nici un zgomot sec,scurt . Vreau doar sa introduc un nou termen – de click ; care are si niste derivati – click-dreapta etc . Sau pot sa spun clic-dreapta ? ( Da , stiu , pot, si e cam acelasi lucru … )
Inca o data , sunt subiectiv .
02/03/2011 la 2:00 pm
Da’ a clicăi, a șerui, maus și sait ce-au? Mie-mi plac.
(Că-n română chestiile fac clic, nu click.)
02/03/2011 la 2:53 pm
De ce clic-ul nu e “apasare”? MI s-a parut OK, chiar daca inglobeaza si tap, si click. Apsare dreapta, apasare stanga… Apasare pe iconita etc. Parca cei de la MS au propus-o in documentatiile lor.
02/03/2011 la 2:55 pm
E mult prea lung, după mine. „Clic” există deja în ro, cu aproape același sens. Unele chestii, când le apeși, fac clic. Fix ca mausu’.
02/03/2011 la 2:56 pm
Nimic , chiar nu au nimic . Doar ca ma violenteaza la ochi ( saitul si mausul , cel mai mult
). Ca sa fiu ( nenecesar de ) clar : eu am o slujba la o societate ( sau firma ) care activeaza in domeniul calculatoarelor – si m-am angajat aici candidand la un post . In nici un caz nu am aplicat la un job – asta e clar . Dar , la mouse parca vreau sa dau click ( e o actiune noua , de mult timp despartita de vechiul definiend ) , iar directoarele ( oh, da, directoare – asa mi-a zis profesorul de informatica in generala , asa au ramas – in capsoru’ meu ) le share-uiesc .
Acum, etimologic vorbind, eu stiu ca dl. Bill a avut de denumit o actiune de-a “inventat-o” dansu’ la el in capu lui si , hopa , l-a luat urechea pe dinainte. In timp, insa, in engleza dumnealor cred ca cele 2 verbe s-au separat, exista un “click” ( ok, in dictionarele lor apar cumulate sub acelasi cuvant , logic ) de “Computer Science” , altul decat cel al “brief, sharp sound”-ului . Ne trebuie un verb ce sa desemneze o actiune descrisa prin “An instance of pressing down and releasing a button on a pointing device, such as a mous” – actiune ce poate , sau NU , sa genereze si un zgomot sec , scurt . Cand o sa vina varul meu John din strainezia o sa il prezint asa , John , nu ION pe motiv ca avem si noi , aici , in Romania .
02/03/2011 la 3:19 pm
Nici Coca-Cola n-o să se cheme Quick-Cola, după cum nici Fanta n-o să se cheme Brifcor. (Desigur, Fanta nu-i tocmai Brifcor, deși amândouă sunt sucuri, așa cum nici John nu-i Ion – deși-s [+uman], [+masculin] amândoi.)
Discuțiunea e lungă, iar argumentele pro / contra țin de semantică, lexicografie and stuff, pe care, din câte înțeleg, nu le stăpânim nici unul până-ntr-acolo încât opiniile să fie într-adevăr valabile.
02/03/2011 la 3:29 pm
Asa ca, pana ma convinge cineva ca-i mai bine altfel , eu o sa :
- dau click ( nu cu mouse-ul , ca sa nu pleonasticizam )
- fac drag&drop ( idem ) – nu stiu , dar pur si simplu refuz sa “târãsc” un fisier
- share-uiesc ( vorbind strict de chestii din calculatorul meu – pe Cartea_De_Fete e o alta chestie – acolo cred ca impartasesc – poze, impresii, link-uri catre chestii de-mi plac mie etc )
- da , link-uri
- pe site-uri
@Bogdan : De ce clic-ul nu e “apasare”?
( iar eu , la mine in cap , tot click o sa folosesc – da nu ma luati in seama )
Incearca sa-i explici unui incepator ( in ale calculatoarelor ) aceasta actiune ( de click , adica “mergi cu mouse-ul deasupra unui element de interfata , apasa pe butonul din stanga pentru o perioada scurta de timp dupa care , fara a misca intre timp mouse-ul , ridica degetul de pe buton” ) ,incearca , zic , folosind doar atat , termenul “apasare” . Nu cred ca o sa obtii un randament foarte bun .
@diacritica :
“Unele chestii, când le apeși, fac clic. Fix ca mausu’.”
Mda, pot sa scap mouse-ul pe jos. Si exact asa o sa faca. Un zgomot sec, scurt.
Exagerez , stiu. Spuneam ceva de fonetica. Limba romana e o limba fonetica. Si clic face “obectu” , clic scriem si noi . Da’ la share tot nu renunt
O multime de mousi ( stiu , stiu , mouse-uri , dum2 dixit ) nu fac nici un fel de zgomot cand le actionezi butoanele . Hai sa luam un manual introductiv de operare calculatoare ( unul ipotetic) : imi definesc frumos termenii la inceput ( scriu acolo : click = vezi mai sus , la ce i-am scris lui Bogdan – nu “la reply-ul de la commentul lui Bogdan” ) . Si apoi folosesc linistit in tot manualul acest termen nou , fara sa supraincarc romanescul clic cu un sens nou .
02/03/2011 la 3:32 pm
Or’cum, argumentul ăsta:
duce la concluzia că n-avem nevoie de limbi diverse, din moment ce avem engleza. De ce să mai zicem oarece în limba de baștină, atâta vreme cât (semnificatul și) semnificantul există deja în engleză?!
02/03/2011 la 3:35 pm
Nu e. Zici ieu, iel, ie, egzamen, scrii eu, el, e, examen. Și-ncă multe alte exemple.
02/03/2011 la 3:55 pm
@diacritica : “duce la concluzia că n-avem nevoie de limbi diverse, din moment ce avem engleza”
NU. NU. NU.
Ziceam, tocmai de aia ziceam, ca am o slujba, nu un job, ca am candidat, nu am aplicat. Ca i-am raspuns lui Bogdan, nu i-am dat un “reply la comment”. Deci, chiar nu.
Doar ca daca am oberliht ( iac , cat de low sunt )si nu gemulet mobil, daca am stecher si ibric, nu vaz de ce sa nu iau si alte chestii. Din engleza , nu ca-i ea engleza, ci pt. ca-i limba mamei autorului conceptului de vreau sa-l descriu.
Nu e fonetica . Bun , bine , sigur , am gresit ( nu “I stand corrected”) . Daca zic ca e cvasi-fonetica cadem la pace ?
02/03/2011 la 4:13 pm
Tocmai, că ai oberliht, nu Oberlicht, ștecher/ștecăr, nu Stecker, ibric, nu ibrik (plus reșou, nu réchaud, trotuar, nu trottoir, șofer, nu chauffeur).
Deci clic, nu click, sait nu site, maus, nu mouse.
02/03/2011 la 4:35 pm
( Ultimul comentariu de la subiectul asta , promit ; prea m-am bagat in seama )
Eram la birou , lucram la o chestie cu un coleg; langa noi un amic al meu lâncezea. M-aude zicându-i colegului : ” overrideaza functia X ” . Sare omu ca ars ( nu ca el in sine ar fi un grammar-nazzi , da’ la cate corecturi si-a furat de la mine ma pandea de mult ) – acum, eu, in jargonul meu profesional, ce pot pentru ca sa fac? Sa umplu un paragraf de text ( verbal ) ca sa exprim o idee sau sa folosesc termenul “consacrat” ?
Nu intru in detalii tehnice , dar , acolo , asta faceam : in editorul de texte in care scriam codul sursa, undeva trebuia sa scriu cuvantul “override”; semai foloseste in literatura de specialitate termenul de “supraincarcare” , DAR , pentru mine , a-l folosi ar insemna sa fac ping-pong “telectual” : sa gandesc ca acea functie trebuie “supraincarcata” iar in computador sa scriu “override” . Mamzel zicem , mamzel scriem , dãcât cã pã invãrs .
@diacritica: “Tocmai, că ai oberliht, nu Oberlicht, ștecher/ștecăr, nu Stecker, ibric, nu ibrik” . D-aia zisei si eu incercarea aia timida cu fonetica , tot in sprijinul ideii de clic/sait/maus ( nu ca sunt de acord , dar ca sa vorbim cu cartile pe masa ) .
.
Si toti termenii de mai sus ( oberliht etc ) prin românizare n-au picat peste un termen deja existent in limba , doar s-au adaugat la ea.
Eu simt click-ul ca o notiune noua, cu un complet alt sens fata de ceva ce face un zgomot sec, scurt .
Asa mi-au fost prezentate notiunile, drept click, site (aici si MDN-u vaz ca-mi da castig http://dexonline.ro/definitie/SITE ), mouse ( aici pierd detasat http://dexonline.ro/definitie/mouse , http://dexonline.ro/definitie/maus , DEX98 > DOOM2 ) . Scuze ca dau link-uri , dar dictionarele-s acasa , in raft
Cum ramane cu drag&drop ?
02/03/2011 la 4:51 pm
Noțiunea aia nouă vine de la sensul de bază al lui click, clic – ăla cu zgomotul. Și așa cum lui click i s-a adăugat sens nou, la fel i s-a adăugat și lui clic. Chiar nu văd de ce click în loc de clic.
Fenomenul de împrumut se manifestă și pentru termeni existenți – vezi cioban (din turcă, çoban), deși existau păcurar, păstor – latinești. Pe reșou puteam să-l zicem încălzitor, nu?
Dar nu despre concept (semnificat) era vorba (dacă există au ba), ci despre semnificant, semn, simbol – cuvântul ca atare. Dacă Oberlicht a fost preluat și transcris oberliht, réchaud – reșou, nu văd de ce share, mouse, site ar beneficia de tratament diferit.
Drag&drop? Nu mi-am pus problema. Trage-și-ceva. Mă mai gândesc.
Nu zice nimeni să spui gâtlegău în loc de cravată și-n nici un caz eu. Vrei să șeruiești? Șeruiește! Da’ nu share-ui. Atâta tot.
)
(A share-ui?! Quelle horreur, față de a șerui!
02/03/2011 la 5:09 pm
Concluzia mea ( pentru mine , nu am pretentia de autoritate emitenta ) e ca nu mi-ar placea sa vad acesti termeni tradusi , incalecand cuvinte deja existente din românã . Vreau clic ( sau click ) ; site ( sau sait ) ; mouse ( sau maus ) ; share-urie ( sau seruire ) . NU cred ca vreau partajare/impartasire/distribuire . Vreau , deci , pentru notiuni noi termeni lingvistici noi – nu vreau traduceri . Cum scriem acesti termeni noi e treaba lingvistilor autorizati sa ne zica.
Imprumutul este bun ( mai bun chiar decat murdarirea pentru detergentul OMO ) – vezi aici ( http://www.omniglot.com/blog/?p=2675 ) ca si altii o fac ( faceau ) , nu ?
In limba mea maternã ( aromâna ) nu am nici mãcar un termen pentru “românescul” cearsaf , asa ca folosesc cearsaf pe principiul furculionitizãrii fara frica .
02/03/2011 la 5:19 pm
Păi sait, maus, a șerui nu-s traduceri.
Păi împrumutul există de când lumea și pământul – mai exact, de la Babel încoace. Așa s-au format limbile diverse și de-asta dicționarele se schimbă periodic. Fără împrumuturi, am fi vorbit azi latina. Sau traca. Sau indo-europeana primordianlă. Ceva de genu’.
(Că în materie de cratime românu’ e inventiv, găsește întotdeauna unde să le pună.)
N-are nimeni nimic cu împrumuturile, numai că eu sunt de părerea dlui Pruteanu – și anume că e ok să împrumuți (și concept, și cuvânt), numa’ scrie-l, dom’le, românește!
Cum naiba să scrii a share-ui, share-uiesc, să share-uim?! Mă ia amețeala. N-aveam suficiente cratime care puneau probleme? N-aveam deja pute-ți, ne mai trebe și share-ui-ți?
E turcesc, de fapt; çarșaf.
02/03/2011 la 5:37 pm
Bun , scriem cum se decide , primesc , da’ sa nu traducem; deci fara partaja/impartasi/distribui . Eu șãruiesc , tu șãruiesti , ea șãruieste .
) ; il luam pe “share” ca atare si , in lipsa unei norme , il “românizam” dupe ureche .
; vezi si cazul mitingului , care vine din meeting ; da’ cand sunt cu un client intr-un meeting ( c-asa vrea el , eu vreau sa fiu intr-o sedinta ) nu pot sa cred ca el , clientul , vrea sa creada ca suntem intr-un miting , nu ?
In nici un caz prin “share-uire” nu ma refeream la o forma finala ( mai ales una care sa includa o cratima
Parca doar la click nu renunt
02/03/2011 la 5:39 pm
Io-s pentru a șerui, cred c-am zis-o pe-aici prin comentarii. Cât despre traducere, în unele contexte (FB, de exemplu), îmi place răspândește!.
02/03/2011 la 5:46 pm
“românescul” cearsaf
E turcesc, de fapt; çarșaf.
Mais bien sûr , d-acolo si ghilimelele – saracia asta de wordpress nu-mi da prea multe instrumente de formatare a textului (oops! sa fi zis “stabilire a carateristicilor de corp de litera/marime/culoare”
?), c-altfel bagam si eu niste italice sa ne intelegem ca lumea .
“Trailer” sau forșpan ?
11/05/2011 la 9:04 pm
Draga doamna diactrica,cu plecaiune ma invoiesc la dvs sa va pun si eu,smerit,o mica intrebare in legatura cu o traducere care pe mine personal ma nelinisteste.
Dupa citiva anisori mi-am dat seama ca nu stiu, si nici nu m-am preocupat sa aflu cum ii ziceti voi,la romani, actiunii de a intrebuinta “ferastraul”.
Acuma,eu stiu pornind din limba mea materna ca in Italiana avem forma de verb “segare”.
Io sego un pezzo di legno/ferro etc.
Cum se zice pe romaneste?
11/05/2011 la 9:51 pm
“A tăia cu fierăstrăul”.
12/05/2011 la 10:38 am
Poate am gasit.
A FERESTRUÍ ~iésc tranz. (copaci, lemne, scânduri etc.) A tăia cu ferăstrăul. /<ung. fürészelni
Oricum iti multumesc.
12/05/2011 la 10:46 am
Nu se foloseşte “a ferestrui”, mă!
12/10/2011 la 5:29 pm
Permiteți-mi o scurta intervenție după atâta vreme de la discuții Ș)
Cred că nici oberliht sau ștecher nu au intrat prea iute in scrierea oficiala (vilbrochenul n-a avut aceeași soartă, deși inginerii încă îl mai folosesc). Așa poate va fi și cu șăruire ori maus. Peste ani nu se va mai oripila nimeni de ele
Din câte îmi amintesc, germanii au și un alt stil de a forma cuvinte prin care exemplifica exact ce reprezinta obiectul respectiv ( acum îmi amintesc doar de fernsteuerung = telecomanda) în timp ce noi folosim direct, puțin adaptata, expresia preluata de la mama ei.
06/11/2011 la 11:09 pm
foarte simpatica povestea cu “ferestruiala”. Nu cumva Bill Gates era de fapt transilvanean, si a fondat la origine o firma care producea fierastraie? (sau ferastraie sau ferastrauri?) si a gresit cand s-a uitat in dictionar, si a iesit:
A FERESTRUI = > FEREASTRA => WINDOWS
?
Cat despre (@ Stefana) poveste cu preluarea de cuvinte din alte limbi, nu e chiar asa de simplu. Vezi ca pana si “telecomanda” pe care o dai ca exemplu nu e o preluare asa de mimetica cum vrei sa sugerezi tu. Seruire e mimetic, dar tele-comanda e la fel de logic ca si fern-steuerung (fern=tele si steuerung=comanda).
Preluam ca ne e lene, nu ne duce mintea si nu suntem organizati in nici un fel (academia romana si dex-ul ei, daca n-ar fi fost baietii care au introdus dex online, ar fi fost ca si inexistente in viata limbii romane din ultimii 20 de ani, probabil…).
13/11/2011 la 4:07 pm
cred ca “folosire in comun” ar fi cel mai aproape de adevar
subtil e faptul ca atunci cind dai un share, nu dai fizic ceva cuiva, nu obligi pe cineva sa faca ceva, nu imparti, partajezi sau distribui, doar creezi posibilitatea ca altcineva sa poata accesa/vedea/copia ceea ce ai pus in share.
oricum ideea de a traduce termenii informatici (ar avea oaresce avantaje, dar) mi se pare mai mult gresita:
- ajungi sa ai mai multe aplicatii cu acelasi termen tradus in alt fel
- termenul in engleza e in general mai scurt si mai concis
ce ar merita tradus, ar fi poate manualul de utilizare, desi si ala e citit de mai nimeni…