Mai întâi scrie aciddu aici.
Pe urmă scriu eu aici.
Pe urmă cititorul vigilent Răzvan îmi trimite asta.
Arhiva pentru martie, 2010
Culmea ironiei
31/03/2010Ce mă ‘nervează pe mine
31/03/2010Mă-ntreabă batmanu ce mă enervează.
Asta mă enervează:
De trei ori, de fiece dată din capu’ scribului Realităţii.
Că Ponta o spuse, n-o scrise.
Alo, dom’ scrib, vedeţi aici cum e treaba cu i-urile din proprii, propriii, propriii-i.
(În rest, batmanu’, mai tare decât ziariştii agramaţi mă enervează cetitoriul care nu-i în stare să caute “aţi a-ţi” în cuprinsul din dreapta şi se duce de-a-n boulea drept la botonu’ de căutare. Care, evident, i-arată toate articolele care conţin aţi şi a-ţi. Care articole, evident, sunt multe. Cetitoriul rămânând în continuare neliniştit. Ceea ce şi merită, în respectivul caz.)
Ouă, ouăle
31/03/2010
Mda. Când am scris despre ou – ouă – ouălor nu mi-a trecut prin cap că şi forma de N-Ac cu articol hotărât ar putea pune probleme. Că doar zicem casă – case – casele, nu caselele.
Car’ va să zică: ou – ouă – ouăle – ouălor.
Doar substantivele de genul saltea, cafea au plural articulat în -lele. (Ba chiar -lelele, pentru lalea.)
cafea – cafele – cafelele
saltea – saltele – saltelele
podea – podele – podelele
lalea – lalele – lalelele
Apropierea exproprierii proprietăţii termenilor
31/03/2010Stimabili – dar nestimaţi – lucrători cu limba română: expropriere nu vine de la apropiere. Expropriere vine de la propriu, ~e, dimpreună cu proprietate şi a expropria, de exemplu.
__________
De la Enona. Thanks.
Aţi căutat, vă răspundem. 128.
31/03/2010
Nu ştiu.
Da’ ştiu că dumneavoastră trebuia să v-o tragă la gimnaziu. Într-a cincea, mai exact. Şi mai exact: la ora de limba română. Şi anume să vă lase repetent.
Ouălelele Adevărului
31/03/2010Ouălelele Iuliei Tomuţ:
Ouălelele lu’ Alex Todoran (dimpreună cu concursile aceluiaşi):
__________________
Forma corectă de G-D pl este ouălor. Explicaţia aici.
____________
De la aciddu. Thanks!
Ouălor de Paşte
30/03/2010Şi pen’ că tot stă să vină Paştele, v-aduc aminte că spunem şi scriem ouălor. După cum explicam p-aci.
ou – ouă – ouălor, precum
casă - case – caselor
Adică dacă nu zic caselelor, nu zic nici ouălelor.
Clar?
Creează. S-o crează el!
30/03/2010
Crearea creării
30/03/2010
Copii, car’ va să zică, după cum de nenumărate ori am zis p-aci, formele lui a crea sunt similare cu cele ale lui a lucra.
a lucra, cu infinitiv lung lucrare
a crea, cu infinitiv lung creare
Iar infinitivul lung, după cum am învăţat noi printr-a cincea, are valoare de substantiv, deci se declină.
Iar pentru substantivele feminine (lucrare, creare), forma de G-D, singular, cu articol hotărât, vine de la forma de N-Ac plural, căreia îi adăugăm un i.
Adică:
fată (N-Ac sg) – fete (N-Ac pl) – fetei (G-D sg)
lucrare (N-AC sg) - lucrări (N-Ac pl) – lucrării (G-D sg)
creare (N-Ac sg) - creări (N-Ac pl) – creării (G-D sg).
Creării, cu -ă- şi doi i.
Altfel zis, aşa cum de la lucrare nu zicem lucrerii, ci lucrării, nici de la creare nu zicem creerii, ci creării.
Limpede?…
_______
Despre conjugarea lui a crea, aici.
L’entrée dans le texte
30/03/2010
Lector in fabula ziceaţi, domnu’ Eco?
Aiurea.
Cititor în text, de fapt.
(Vezi şi Cum citim un roman – că tot mi-am adus aminte.)
De aici.
Franceza lu’ Genpact
30/03/2010
Unde mergi de Înviere?
29/03/2010La Constanţa şi la Mangalia, slujba de Înviere se va oficia direct pe plajă.
Nici nu vreau să mă gândesc ce frig o să fie!! 
Băăiii, n-aveţi mine?!! Nu-i nimic înălţător/învietor să te bată vântu’ pe plajă la miezu’ nopţii în aprilie. Mori de frig şi-abia aştepţi să pleci. Şi cam atât.
(Acu’ 3 ani am fost pe plajă a doua zi de Paşti – soare, frumos, îţi venea să faci plajă – şi m-am ales cu o răceală din seria “o dată la 10 ani”, de-am bolit o săptămână. Partea bună a fost că mi-am amintit cum e să se-agite mama pe lângă tine să te faci bine. )
Jumătate
29/03/2010
Care jumătate din consumatori, vă rog? Jumătatea cu capul sau jumătatea cu picioarele?
De asemenea, vă rog să-mi explicaţi care-s produsele nesigure pe piaţă şi care-s produsele sigure pe piaţă, ca să pot să hotărăsc ce anume consideră jumătate din mine. Deşi am o îndoială că jumătatea cu picioarele ar putea considera oarece.
(Despre din / vs / dintre.)
Un sacoş, doi sacoşi
29/03/2010De la aciddu.
Sacoşul şi sacoşa, cum ar fi.
Un sacoş, doi sacoşi, sacoşii.
(Copii, voi să nu faceţi ca duduia Mara Demir, voi să spuneţi şi să scrieţi sacoşă – sacoşe – sacoşele.)
Nelinişti traductologice: îmbinări sudate
29/03/2010Car’ va să zică, avem nişte conducte.
Firma ţî se ocupă, printre altele, cu inspectarea şi repararea conductelor.
În fişierele lor de prezentare sunt şi nişte desene tehnice prin care povestesc ei cum repară îmbinările astea. Pe una o cheamă joint mâle-femelle soudé, p-ailaltă joint mâle-mâle soudé. Acu’, aia cu mâle-femelle cre’ că e în nut şi feder. Bon. Lu’ ailaltă cum îi zice, păcatele mele?!
Şi mai am diverse nelinişti, moment în care începe să-mi pară rău că n-am fost atentă la orele de rezistenţa şi studiul materialelor (printr-a noua, parcă).
