Integritate

Travel&Living.
Duduca îşi cumpără rochie scumpă de dizainăr, versiunea mai ieftină, adică modelu’ de probă. Care avea nişte oarece defecte, deci a trebuit să vină tanti croitoreasa să repare. Şi repară, că se pricepe. Comentatoru’ zice: “with her dress in one piece…”. Traducătoru’ traduce: “cu rochia integră…”.
Că întreagă sună peizan.

Cu subiect şi predicat

Îmi spune şi mie cineva, rogu-vă, care-i subiectul în propoziţiunea de mai jos?

Raul Florea, pe care-l ador, deşi de obicei nu-l pricep. Ca acu’.

http://www.gandul.info/puterea-gandului/o-mica-manipulare-remanierea-guvernului-7060230

De unde pot să cumpăr un preţ?

Am aflat adineauri de la Roxana Glăvan (Adevărul de Constanţa) că preţul costă 42 de lei. M-am gândit că mi-l permit şi eu – măcar unu, acolo, să mi-l pun pe televizor. Deşi aş avea loc şi sub televizor şi pe monitor şi pe şifonier şi pe noptieră, da’ am zis să nu exagerez, şi-apoi de 4×42 lei mai bine îmi iau nişte pantofi.

Prin urmare: de unde pot să-mi cumpăr şi eu un preţ? Că nu costă mult. Şi dacă găsesc să cumpăr, promit să-i fac poză şi să vi-l arăt şi vouă.

Lu’ Ikea nu-i iese

Nu-i iese şi pace.
A pus e-ul lipsă din crează de acu’ doi ani şi i-a rezultat o bucutărie.

Să vedem:

IKEA are un director de marketing, Mihaela Mureşan (categoria “Ce naiba faci, cucoană, dacă în calitate de marketing manager nu-ţi găseşti două zile să iei la puricat ditamai catalogul, cel mai important instrument de maketing IKEA, în care ai băgat 1,3 milioane de euro?!! Ar trebui să te dea afară şi să-ţi ceară înapoi banii ăia.”).

IKEA are şi furnizor de creaţie, agenţia Punct:

[...]am decis ca de acum inainte sa lucram cu cei de la Punct”, a completat Mihaela Muresan. Primul proiect dezvoltat impreuna cu noua agentie de creatie este campania de lansare a catalogului IKEA 2010, valabil de la 1 septembrie.[...]
Echipa agentiei Punct care se ocupa de creatie pe contul IKEA este formata din: Alina Floroian – Client Service Director, Elena Radu – Account Manager, Ghica Popa – Creative Director, Alexandra Condrea – Art Director, Anamaria Lazarovici – Copywriter, Edouard Cubassa – Art Director si Dana Cristea – Copywriter.

Toţi oamenii ăştia de mai sus au cheltuit 1,3 milioane de euro ca să producă o bucutărie:

Din catalogul 2010 online. Cică de la 1 septembrie vine la uşa mea.

________________________

Pardon. Am crezut că-i din catalogul cel nou. Dar ăla e pe 2011. Care va să zică catalogul 2010 a stat online un an, cu tot cu bucutăria sa. Incredibil.

________________________

Acte în plus

iar orice act sexual în plus duce la prelungirea vieţii.

De la câte acte sexuale încolo putem socoti că un act sexual e în plus?

_______________________
(Acesta este un strălucit exemplu de manipulare prin trunchierea mesajului emiţătorului.)

În câte feluri se poate scrie “aceiaşi”?

Nu ştiu. N-am stat să le număr. În nenumărate feluri, prin urmare.
Nenumăratul de azi: aceeiaşi, al duduei duduii Georgiana Voineagu. Nimic suprinzător, de fapt, căci duduea duduia are un panşant pentru găşculiţa grupuleţul de vocale eei, după cum am văzut noi deja. Chiar aşa, m-am întrebat, siestându-mă tolănită-n pat după o omletă de un galben incredibil, oare grupul eei apare pe undeva în vreun cuvânt al limbei noastre mumă? Triftong nu e, da’ apare pe undeva ca e-ei sau ca ee-i? Parcă să zic că nu, da’ mai ştii…

Iaca şi poza Georgianeei de la Adevărul de Constanţa:

Georgiană, fată, e aceiaşi. Vezi aici.

PLM sau PLM?

De citit la aciddu.

Lucian Gheorghiu şi Cristian Oprea, aceşti Pipo Baldo

…ai festivalului ziariştilor români cărora li se rupe de meserie, de cititori şi de gramatică.

Îmi fac cafeaua adineauri (m-am trezit incredibil de târziu), mă pun pe citit ziare. Dăşchid Deschid Cotidianul, sar peste articolele politice, mă opresc la articolul despre festivalul de la Mamaia. Cetesc ce cetesc, sar peste ce-mi pare a fi limbaj de lemn în dulcele stil clasic (no, dacă aşa sîmţăşte simt băieţii…) şi nimeresc peste, evident, virgula între subiect şi predicat. Categoria “clasicii ziaristicii româneşti”:

Acu’, domnu’ Oprea, recidivist într-ale virgulei între subiect şi predicat, o să vie vină din nou să-mi spuie spună că a discutat cu doi lingvişti de renume şi că domniile lor n-au fost de acord cu toate analizele mele. Categoria “ba p-a mă-tii”, la care ziaristul român se pricepe de minune, că-i mai uşor de învăţat decât ortografia de-a cincea.

N-aş fi făcut articol pentru atâta lucru (doi ziarişti care, împreună, nu-s în stare să scoată virgula aia, mare noutate!), da’ îmi picară ochii mai jos pe un “Pipo Baldo”. Pipo ca Pipo, da’ Baldo?! Baldo?!! Da’ de ce mă mai mir?… Lucian Gheorghiu, un diletant, nici numele lui Dennis Deletant nu ştie a-l scrie, darămite p-al lu’ Pippo Baudo.

Mult miserupism îţi trebuie ca să laşi chestia asta în versiunea finală a articolului. Şi multă convingere că eşti cel mai foarte super tare şi prin urmare tu n-ai nevoie de google, wiki şi alte instrumente de-astea pentru proşti care au obiceiul de a se documenta înainte de a trimite articolul spre publicare.

Regalul seniorilor şi al juniorilor muzicii uşoare româneşti, într-un regal al ziariştilor miserupişti şi diletanţi.

Prăvălia cu foloase

…sexuale.
Sexşopu’, adică.

Locu’ unde pretinzi şi primeşti foloase de natură sexuală.

(De aici. Ştiu că aia e formularea “oficială”, da’ am râs.)

Arsuri

…as opposed to “casă arsă de apă şi/sau aer”, mă gândesc.

Probabil din seria:

S’i fosse fuoco, arderei ‘l mondo;
s’i fosse vento, lo tempestarei;
s’i fosse acqua, i’ l’annegherei;
s’i fosse Dio, mandereil’ en profondo;
s’i fosse papa, allor serei giocondo,
ché tutti cristiani imbrigarei;
s’i fosse ‘mperator, ben lo farei;
a tutti tagliarei lo capo a tondo.
S’i fosse morte, andarei a mi’ padre;
s’i fosse vita, non starei con lui;
similemente faria da mi’ madre.
Si fosse Cecco com’i’ sono e fui,
torrei le donne giovani e leggiadre:
le zoppe e vecchie lasserei altrui.

(Cecco, să-mi trăieşti, că tare iubesc eu poezica asta!)

http://www.adevarul.ro/locale/alexandria/Alexandria-_Casa_arsa_de_foc_0_324567785.html

Chimia dlui Nistorescu. Metaforică.

La soare, îngheţata dlui Nistorescu se diluează.
Dacă pui apă-n ea, cafeaua dlui Nistorescu se va fi topind, mă gândesc.

http://cotidianul.ro/123153-Se_intetesc_curbistinele_PSD

Pe capete

Câte capete numără o capră?
Sau, mă rog, câte capete numără un număr neprecizat de oi şi capre? Şi până la cât ştie să numere o capră? Numa’ până la mii? La zeci de mii nu se bagă?

(Mara Demir, Adevărul de Constanţa.)

Despre alge şi alte mizerii

Aud că-s alge la Mamaia şi că şlapistului nu-i plac – câh!
Marea, de felul ei, conţine alge – scârboase, desigur, când ţi se lipesc de picioare. Marea, de felul ei, mai conţine şi peşti, şi meduze (scârboase şi ele), pietre, scoici tăioase.
Multe chestii naşpa conţine marea de felul ei.
Marea, de felul ei, nu conţine peturi, doze de bere, chiştoace de ţigări, coji de seminţe, pachete goale de ţigări, hârtii, pahare de plastic, ambalaje, sâmburi de piersici.
Dar, fireşte, scârboase sunt algele.

Şi emblema şlapistului român:

(Pozele sunt făcute pe plaja Modern, în dimineaţa de după Ziua Marinei din 2008, pe la 7:30. Care Ziuă a Marinei se petrece foarte aproape de plaja Modern. Sigur, vina primăriei e că n-a făcut curat. Dar atât. Cred că aia a fost cea mai deprimantă zi de plajă din viaţa mea.)

Vopsele sau vopseluri?

Vopsele şi vopseluri.
Conform pozei cu DOOMu’ 2 nud:

Limbi

Gata, mă mut pe wordpressu’ în engleză.

Că zice “prin diacritica”, mai treacă-meargă. Că zice “intrări mai vechi”, na, sună a entrée dans le texte şi pe unde o luăm noi ca să pricepem textu’. Da’ la “fi primul” nu mai rezist!