Pentru Paul.
Paul Dicu.
E un prieten de-al meu din vremea facultăţii.
Are 41 de ani, a făcut dreptu’ şi aleargă.
Da’ mai ‘nainte să alerge e instructor de arte marţiale. Aikijitsu, Takeda Ryu şi Katori Shinto Ryu – în caz că vă zice ceva. A studiat (şi) cu maeştrii Roland Maroteaux 7 DAN Takeda ryu şi Alain Floquet 8 DAN Aikibudo şi Katori Shinto ryu. Din 1998 e instructorul de arte marţiale al trupelor DIAS din Constanţa.
Mai nou, cum vă ziceam, aleargă. I mean, pe lângă cele de mai sus. În 2008 primul maraton, Constanţa-Mangalia, el cu un elev de-al lui. 2009, mai multe şi mai oficiale. În 2010 e singurul reprezentant al României la Sahara Marathon, cursă de 42,195 km, în Algeria.
În 2011 o să fie Marathon des Sables. 243 km în 6 zile. Ziua 1 – 25 km, ziua 2 – 34 km, ziua 3 – 38 km, ziua 4 – 82 km, ziua 5 – 42 km, ziua 6 – 22 km.
Costul participării ajunge la 4.500 de euro: 900 euro taxa de înscriere preliminară, de plătit până la 30 septembrie 2010; 1.700 euro echipament specific; 1.900 euro completare taxă de înscriere, transport, asigurare medicala, asistenţă medicala etc., de plătit până la 31 ianuarie 2011.
Cum ziceam, caut sponsor. Dacă ştiţi firmă care-ar putea fi interesată de, daţi de veste. Paul oferă la schimb loc pe tricou
şi multe vorbe de bine în interviuri.
Despre Paul, de prin presă:
Constănţeanul Paul Dicu a învins Sahara!
A purtat steagul României în deşertul Sahara
Un maraton în deşertul Sahara
Paul Dicu este instructorul trupelor DIAS
Constănţeanul Paul Dicu reprezintă România la Sahara Maraton 2010
Şi blogul lui Paul.
Thanks!
Etichete: Paul Dicu
18/09/2010 la 6:29 am
Nu pot participa la sponsorizara. Nu am cu ce. Dar pot partricipa cu un sfat.
La 41 se ani nu prea este bine pentru inima sa o mai solicite in halul acesta. Nu va mai rezista mult timp. Inima. Vreau sa zic. Si e pacat de tineretea lui.
18/09/2010 la 8:39 am
Cu aşa prieten chiar te simţi în siguranţă, protejată. Sper să găseşti pe cineva, care să fie interesat de un aşa proiect imagistic şi nu numai.
18/09/2010 la 9:43 am
k
18/09/2010 la 1:34 pm
Nu cumva sunt greșite exprimările “prieten de-al meu”,”elev de-al lui”?
“de” este prescurtarea lui “dintre”. Deci când spui un prieten de-al meu înseamnă că ai un singur prieten. DOOM pare a fi de partea mea (pag. 210). Dacă greșesc vă rog să mă lămuriți.
Mulțumesc.
18/09/2010 la 1:38 pm
A mai fost pe aici discuția. Corect e „un prieten de-ai mei”, „o prietenă de-ale mele”. Am impresia că ultimamente e acceptată și variante cu „de-al meu” – aveam o referință pe aici pe undeva, nu mai știu pe unde.
18/09/2010 la 3:08 pm
Bine atunci. Mult succes in căutarea unui sponsor pentru domnul Dicu. Eu stau în Mangalia dar nu-mi amintesc decât de niște bicicliști care trec anual pe aici.
18/09/2010 la 3:14 pm
Maratonul ăla, Constanţa-Mangalia, e maraton ca distanţă, adică n-a fost oficial. S-a dus şi el o tură pân’ la Mangalia pe jos.
19/09/2010 la 11:53 am
A mai fost pe aici discuția. Corect e „un prieten de-ai mei”, „o prietenă de-ale mele”. Am impresia că ultimamente e acceptată și variante cu „de-al meu” – aveam o referință pe aici pe undeva, nu mai știu pe unde.
Pai şi de ce nu ai ales varianta despre care ştiai că sigur e corectă?
19/09/2010 la 11:55 am
Ca să induc în eroare populaţia.
19/09/2010 la 10:26 pm
Pare-se c-avem pe ţeavă o posibilă sponsorizare de la firmă de echipament sportiv. Al cărei director e cam maratonist şi el. Ţinem pumnii lui Paul.
20/09/2010 la 5:54 pm
Scumpii mei, DOOM-ul e făcut şi el de nişte oameni, deci are mari şanse să mai facă şi el nişte prostioare, pe-ici-pe-colo…
„Un prieten de-ai mei” mi se pare o exprimare cît se poate de bizară! Eu, personal, nu am auzit pe nimeni în jurul meu să folosească o asemenea structură gramaticală – deşi nu acesta este criteriul pentru care consider expresia „un prieten de-ai mei” ca fiind recomandată greşit.
Dragă Felixx, cred că în această structură „de” nu provinde deloc din „dintre”. Eu cred că în expresia „un prieten de-al meu”, „de” provine dintr-un „de” cu funcţie relativă (după cum menţionează [DER] „Dicţionarul etimologic român”, Alexandru Ciorănescu, Universidad de la Laguna, Tenerife, 1958-1966, la punctul 15 al articolului „de” ca prepoziţie, v. dexonline.ro), aşa cum ar fi în expresia: „era un om de avea o rană” (un citat din Dosoftei, după cum este prezentat în DER).
Aşadar, expresia extinsă ar fi : „un prieten care este al meu”! Recunoaşte că sună acceptabil (deşi mai puţin literar) româneşte expresia mai economicoasă „un prieten de este al meu”, şi şi mai româneşte expresia cu suprimarea verbului, corect împămîntenită, „un prieten de-al meu”.
S-auzim de bine!
20/09/2010 la 6:43 pm
Explicaţia “clasică”, de prin mai multe surse, e că vine de la “dintre ai mei”. Asta cu “un prieten de-i al meu” sună apetisant.
20/09/2010 la 6:48 pm
Așa am auzit și eu de la profesoara mea de româna (cum a scris si doamna diacritica acum 10 minute). Mai bine o lăsăm baltă.
21/09/2010 la 1:13 pm
Explicaţia dată de Sendy mi se pare foarte bună şi logică şi cred că este cea corectă.
21/09/2010 la 1:15 pm
Şi mie-mi pare logică, de-aia zic că-i apetisantă.
Mai logică, oricum, decât aia cu “dintre ai mei”.
30/09/2010 la 5:22 pm
nu că vreau să fiu gică-contra, da’ faptul că n-am auzit vreodată de ceva nu înseamnă că acel ceva n-a existat bine-mersi şi în lipsa auzirilor mele.
pînă în 2005, întotdeauna a fost corect ‘unui prieten de-ai mei’.
abia în doom-ul despre care zice Felixx c-ar zice altceva, de fapt se zice clar, la pagina XCIII, că ‘norma actuală[ admite atît pluralul, cît şi singularul: !un prieten de-ai mei/de-al meu, o prietenă de-ale mele/de-a mea’.
dar de fapt eu intrasem aici să-i urez multă baftă domnului aceluia despre care e vorba în propoziţie, Paul Dicu. te rog să ne mai ţii la curent, diacritica. mulţam fain.
30/09/2010 la 5:24 pm
Thanks, v.
30/09/2010 la 5:44 pm
diacritica dragă, eu îţi mulţumesc că ai povestit despre el. a dat un cu totul alt aer zilei mele de azi – şi nu doar de azi. ş-apăi, o zi din viaţa unui om e importantă pentru omul cu pricina.
(altminteri… no binie… m-am trezit şi eu cu citatul, acu’ am văzut că mi-o luase oompa înainte, pardon de repetare.)
30/09/2010 la 7:33 pm
Din păcate, Paul n-a reuşit să strângă toţi banii (900 de euro) pentru înscrierea preliminară. Azi era termenul limită, aşa că a împrumutat cât îi lipsea, ca să poată merge mai departe. Sper că va reuşi să obţină suficiente sponsorizări ca să poată participa.