Şi stâlcirea ei:
Nu-mi pare rău decât de speranţele şi de chinurile oamenilor ieşiţi în vremea câinoasă pentru a dărâma democratic guvernul!
Să mor de râs.
Bre, dom’ Nistorescu, nu mai induceţi oamenii în eroare, bre! Democratic guvernul se dărâmă prin moţiuni, nu prin ieşiri.
http://www.cotidianul.ro/127293-Motiune-trantita-demonstratie-deturnata
Etichete: Cornel Nistorescu, Cotidianul, Stâlcirea logicii
28/10/2010 la 1:00 pm
Nu. Dărâmarea prin moţiuni este CONSTITUŢIONALĂ. Democratic înseamnă în conformitate cu dorinţa poporului, care este îndreptăţit să folosească şi forţa (revoluţionară, nu oarbă) spre a dărâma guvernarea despotică.
28/10/2010 la 4:00 pm
interesant ca distingi intre orb si revolutionar. io as fi zis “forta oarba, revolutionara..”
lol
29/10/2010 la 8:01 am
Etimologia cuvântului zice că Nistorescu n-a greşit.
Cine era în stradă? Poporul. Ce voia? Să cadă guvernul.
Dacă s-ar fi vărsat o singură picătură de sânge, poate că n-ar mai fi avut aşa mare dreptate Nistorescu. Deşi…
29/10/2010 la 8:27 am
Dl Nistorescu induce cu bună ştiinţă ideea că ieşirea în stradă (otova, de orice fel, atâta vreme cât nu face nici o distincţie) pentru a dărâma un guvern e democratică.
Conform logicii ăsteia, mineriadele au fost democratice.
Problema nu e că pe dl Nistorescu îl ia gura pe dinainte.
Problema e că dl Nistorescu ştie foarte bine că logica din fraza de mai sus, cu referire fix la contextul de alaltăieri (şi nu la modul general, cum replică amicu’ Beranger), e stâlcită. Dl Nistorescu, cu bună ştiinţă, lasă să se înţeleagă (de către Pătrăţel, în fine) că e democratic (deci ok) să ieşi în stradă anume ca să dărâmi guvern, preşedinte, parlament ales democratic. Asta e logică stâlcită. Şi aş susţine acelaşi lucru şi dac-ar fi preşedinte dl Iliescu, iar prim-ministru dl Năstase – pe care-i urăsc din străfundul sufleţelului meu. Sau Geoană cu Ponta. Sau Antonescu cu Tăriceanu.
E manipulare hard ce face dl Nistorescu. Nimic nou, de fapt.
29/10/2010 la 8:38 pm
Cred ca semnificatia cuvintului “democratie” este destul de “flu”. Nu stiu de ce o razmerita este mai democratica decit alta. Recte evenimentele din 89 erau democratice, mineriadele si evenimentele de zilele trecute, nu.
Dupa definitiile de mai sus, democratic este atunci cind imi convine mie iar nedemocratic cind nu-mi convine. Eu, fiind o persoana ipetetica, evident, nu eu, geomraz.
Precizarea lui Branger mi se pare pertinenta.
30/10/2010 la 8:05 pm
[ca orice religie] democratia pretinde un minimum de familiarizare mistica cu mecanismele sale, o divinatie accesibila doar colegiului sacru de preoti. reason can be misleading, geomarz.
30/10/2010 la 10:15 pm
@ Murdoc
Intre democratia ateniana si tirania spartana era o singura diferenta. Numarul de familii care aveaua acces la putere. In Sparta vreo 15 in Atena vreo 50. Sic.
Asa ca…
31/10/2010 la 12:35 pm
poate faci referire la democraţia ateniană contimporană! în aia veche aveau acces în _ekklesias_ toţi cetăţenii; e drept, “cetăţean” nu era tot una cu “locuitor”.
31/10/2010 la 1:35 pm
@Martin
Fie ca le spui ca matale fie ca le spui ca mine, cam asta era diferenta dintre cele doua orase stat. Cam asta era demosul (poporul) atenian. Si tot asta era demosul spartan.
Perceperea actuala incorecta a istoriei vechi (si nu numai) se datoreaza modului in care a fost ea prezentata ulterior.
Nu stiu daca voi mai gasi mualul de Istorie Antica din care detin aceasta informatie. Stiu cu siguranta ca data de dinainte de ’44.
31/10/2010 la 1:40 pm
La ce te raportezi când zici “incorect”? Care-i “corectul”? Şi de unde ştii că corectu-i corect?
Şi bagi mâna-n foc că înainte de paşpatru istorica antică era prezentată “corect”?
31/10/2010 la 1:50 pm
Aha. Păi manualul de istorie n-a fost niciodată o sursă prea fericită. Vezi mata ce ziceau Demostene şi Tucidide, başca “indirectele” lui Diogene Laertios, care zice că pentru “beţia” lui Socrate au votat vreo 502 “juraţi”. E drept, ăştia erau “heliaştii” (judecătorii care erau adunaţi în piaţa Heliaia, după ce fuseseră traşi la sorţi), da’ toate funcţiile administrativ-executive erau ocupate prin tragere la sorţi, cu mica excepţie a “perioadei celor 30 de tirani” (nu ştiu anii, dar era niţel înainte de 400).
De fapt, pe ce ne certăm?
31/10/2010 la 1:55 pm
Pe o chestie pe care n-o s-o ştiţi niciodată: adevărul.
31/10/2010 la 2:01 pm
şi uite cum de la un biet delicvent (acu’ asasinaţi-mă că n-am zis delincvent!) ajunserăm la… adevăr! lungă cale.
31/10/2010 la 2:12 pm
bunule geomarz, mi’ai inteles [probabil] gresit ironia, ea nefiind la adresa ta ci la adresa [oare'n ce cartier locuieste? undeva la periferie, sunt sigur] democratiei.
dar ai evident dreptate apropos de vechii atenieni. toti cetatenii erau egali, asa e, dar numai 10-20 % erau cetateni.
[totusi, "familie" a se lua in sens larg, de clan sau ginta, nu de tata-mama-copii]
iar spartacii era, oricum, un [re]mix: democratie [in sensul atenian] + oligarhie + monarhie. [si erau gay, merita amintit, lol]
31/10/2010 la 7:47 pm
da, păi chiar era o singură familie — aia greacă. plus că nu pricep cum arată o familie care conţine numai “gay”
01/11/2010 la 2:56 am
gen familia flinstone, presupun.