Regula zilei: vre-o, vreo, vre-un, vreun

E vreo, vreun, într-un cuvânt şi fără cratimă. Întotdeauna.

După cum ziceam aici, acu’ un an jumate:

Că etimologia pentru vreun e *vere-unus, din latină, asta e altceva. E latină şi, din câte mi-aduc eu aminte, steluţa aia din faţă înseamnă că-i etimolgie presupusă, că forma cu pricina nu-i atestată în nici un text. (Dar poate mi-aduc eu aminte greşit?) În orice caz, cum ziceam, e latină. Şi dac-ar fi să scriem vre-un doar pentru că se presupune că acu’ ţî mii de ani latinii scriau vere-unus, ar înseamna să includem şi ablativul în declinarea românească contemporană, căci, nu-aşa, acu’ ţî mii de ani latina avea (în mod cât se poate de atestat, de data asta) şi cazul pre nume ablativ.

Asta pe de-o parte.
Că pe de partea ailaltă, aşa cum bine zice prietena mea Luminiţa (absolventă de română, ea, spre deosebire de mine), ca să scrii vre-, ar trebui ca vre- să aibă (în română!) sens de sine stătător, sau să vină de la ceva ce are sens de sine stătător (aşa cum m- vine de la şi poartă sens: pe mine). Or, după ştiinţa mea, nu e cazul cu vre-.

Car’ va să zică, părerea mea e că vre-un şi vre-o sunt nişte preţiozităţi latinizante forţate (atunci când nu-s greşeli pures et dures, normal). Şi că cine scrie, asumat, vre-un, ar trebui să folosească şi ablativul pentru casă (împreună cu tot neamul ei de determinanţi, predeterminanţi şi înlocuitori) – asta pen’că, nu-aşa, omu’ când face o alegere, o face pân’ la capăt, fiind el, omul, coerent în alegerile sale.
Nu?

About these ads

Etichete: , , ,

6 Răspunsuri to “Regula zilei: vre-o, vreo, vre-un, vreun”

  1. Pinocchio Says:

    Hihihi, am să-i spun lui Mircea Popescu să folosească ablativul, măcar în Trilema.

    În altă ordine de idei, “cine scrie vre-un/vre-o ar trebui să folosească și ablativul” e tot un slippey slope, mi se pare mie.

  2. diacritica Says:

    Aveţi o obsesiune. :D
    Nu-i slippery slope, fârtate. Că nu-ţi zic “dacă latinizezi pe vre-un, atunci scrie ceas cu litere ruseşti – ca să fii consecvent cu scrierea etimologică”.

  3. Mircea Popescu Says:

    Si daca zici “Aceasta carte este a Mariei” ce folosesti, genitiv sau ablativ ? Tendinta spre “a lui Maria” de unde vine si ce inseamna ? Ion Amariei ce-i ?

    Ardelenii sunt mai latinisit, asa, nu de azi-de ieri, ci dinainte de marea gresala. Si consecventi, idem.

  4. diacritica Says:

    E greşeală, Mirceo. Greşeală.

  5. Mircea Popescu Says:

    Nu neg. Sa-ti citez :

    Chiar daca aceasta traznaie ma expune spumegarilor (mai degraba ridicole) a cate unui vajnic luptator pentru cultura romana, mandru nevoie mare de performatele sale la bacalaureat, are si efectul de a sublinia brambureala si tampenia care domneste la ora actuala in standardizarea limbii romane, si cine stie, poate va aduce si oarecari imbunatatiri.

    Si-n rest, o voi pe care va jeneaza sa vedeti scris vre-o, dar scrieti ca niste claponi “nicio”, sa va repet : ati ajuns niste agramati. Hu-o.

    De-aici.

    PS. Chestia cu chirilicele e cam alaturea cu drumul, etimologie nu inseamna sa scrii cu caracterele originale tot asa cum transliterarea-n chirilice nu-i traducere-n “slavona”.

  6. diacritica Says:

    Chestia cu chirilicele e exemplu de slippery slope.

    În rest, sănătate şi vârtute!

Comentariile nu sunt permise.


Follow

Get every new post delivered to your Inbox.

Join 5,613 other followers

%d bloggers like this: