Arhiva pentru aprilie, 2011

Neutrul şi semantica dumisale

30/04/2011

Acu’ vreo două săptămâni m-a lovit am fost lovită cu neliniştea lexicală următoare: cum le zicem lu’ parapsihopaţii paranormalii de genul Allison Dubois, ăia de-n engleză le zice latineşte, şi anume medium?

Un mediu – două medii – mediile, zice cineva. Că aşa scrie în DEX şi că regula e că dacă e neologism, e neutru. Iaca poznă, zic, da’ ce, zicem un manager – două manageri?! Plus că cuvântu’ nu intră în limbă pe bază de regulă, ci pe bază de uz.

Un medium – două mediumuri – mediumurile, zice altcineva. Cam cu aceeaşi explicaţiune – că-i neologism, deci tre’ să fie neutru.

Un medium – doi mediumi – mediumii, aş zice eu. Că omul e definit prin masculin sau feminin, chiar dacă genul gramatical nu coincide cu cel natural (santinelă, victimă, rudă, medic, rector). Că cine a mai văzut om desemnat prin neutru, fir-ar neutrul al naibii!

Aşa că-ncep să mă-ntreb ce nu mă-ntrebasem, cred, niciodată pân’ acu’: ce naiba defineşte neutrul în limba română?! Inanimatul, îmi vine-a zice, da’ mai ştii…

Mă duc la Gramatica Academiei şi iaca ce cetesc:

Se înregistrează următoarele preferinţe selective în încadrarea de gen a substantivelor în raport cu particularităţile semantice:
(a) [+Animat] [+Sex] [+Masculin] –> gen masculin: bărbat, frate; lup, bou.
(b) [+Animat] [+Sex] [+Feminin] –> gen feminin: fată, soră; oaie, găină.
(c) [-Animat] –> gen neutru: creion, dulap.
Numeroase substantive se încadrează arbitrar în seriile de gen, în afara motivaţiilor semantice. Se constată următoarele tipuri de neconcordanţă a genului gramatical cu genul natural:
(a) [+Animat] –> gen neutru: animal, dobitoc, macrou, mamifer, personaj. Inventarul substantivelor animate de genul neutru este redus, cuprinzând, mai ales, substantive generice, dar se observă tendinţa [aha, tendinţă carevasăzică, nu regulă!] sa de extindere prin substantive neologice, cu referinţă individuală: star, vip. [...]
(Gramatica Academiei, 2005,vol. I, p. 66)

Aha. Star – staruri, vip – vipuri. Neologisme. Bun. Da’ zicem totuşi (că le zicem, chiar dacă n-au intrat în dicţionar):

un manager – doi manageri
un broker – doi brokeri
un supervisor – doi supervisori
un congresmen – doi congresmeni (ăsta e-n dicţionar)
un designer – doi designeri
un developer – doi developeri
un planner – doi planneri
un copywriter – doi copywriteri
un publisher – doi publisheri
un promoter – doi promoteri, ba chiar şi o promoteriţă – două promoteriţe

Ş-atunci unde naiba-i tendinţa de neutru pentru neologisme?!!

Azi, finalmente, am avut o revelaţie, în timp ce răvăşeam cutiile cu pantofi:

Păi star şi vip îs cam generice, aşa… Nu chiar ca animal şi dobitoc (că orice cal e un animal), da’ star poa’ să fie şi fotbalistul – deşi nu orice fotbalist e star -, şi actriţa porno, şi cântăreţul – deşi nu orice cântăreţ e star. I mean, dacă fotbaliştii sunt fotbalişti, iar actorii sunt actori, starurile îs de mai multe feluri. În afară de Andreea Marin, nimeni nu e star şi gata. Nimeni nu se prezintă “Pătrăţel, star”, “Bălănel, vip”. Omu’ e star pentru că e ceva. Ceva (cântăreţ, actor, sportiv) cu notorietate. La fel şi cu vip.  Politicianul, CEO-ul, patriarhul, papa şi mogulul pot să fie vipuri, deşi nu toţi politicienii îs vipuri.  (Dar, desigur, orice patriarh e vip. Fiecare când îi vine rândul.)

Aş zice că ce-i generic poa’ să fie neutru, da’ ce-i cu referinţă individuală (cuvântul ăla prin care se defineşte omu’ pe sine, când îl întrebi “ce eşti tu, mă?”) e cu sex. Chit că decanul se dovedeşte a fi decană, balena, balen, iar mediumul, mediumiţă.

(Desigur, pot să mă înşel amarnic. Iar în privinţa macroului, că era să-l uit, cred că s-a fost asemănat cu tablou. Că un macrou – doi macroi ar fi fost un pic cam bizar.)

Ce mi-a plăcut mie la nunta regală

30/04/2011

Mie la nunta regală mi-a plăcut că a fost exclusivistă, cu exclusivităţi prin mai toată presa românească.

Sanctuar

30/04/2011

Evenimentul Zilei

Copii, noi în limba română lu’ sanctuary, în contexte de-astea, îi zicem adăpost, refugiu. Pen’ că sanctuary are un (al doilea) sens, pe care sanctuar nu-l are:

Definition of SANCTUARY
1: a consecrated place: as a : the ancient Hebrew temple at Jerusalem or its holy of holies b (1) : the most sacred part of a religious building (as the part of a Christian church in which the altar is placed) (2) : the room in which general worship services are held (3) : a place (as a church or a temple) for worship
2 a (1) : a place of refuge and protection (2) : a refuge for wildlife where predators are controlled and hunting is illegal b : the immunity from law attached to a sanctuary

http://www.merriam-webster.com/dictionary/sanctuary?show=0&t=1304141690

(Nu ştiu dacă traducerea aparţine EVZ-ului sau organizaţiunii cu pricina, da’ e proastă. Am mai întâlnit-o într-un film de pe Hallmark, mai demult. Era vorba de un adăpost pentru copii.)

Regal

29/04/2011

Toate ca toate, da’ de ce se cheamă regală nunta asta? Că flăcăul ăla e prinţ, duce, conte, baron sau ce-o fi el, da’ rege nu-i.

Cui?

28/04/2011

Vouă.

Sălbăticiuni

28/04/2011

S-a carevasăzică dovedit şi ştiinţific.

http://www.realitatea.net/cele-mai-picante-tendinte-sexuale_829393.html

Cât de lungă tre’ să fie o lungime?

28/04/2011

Sau cât de scurtă e o lungime nefiresc de scurtă?

EVZ

Cine e naşul tău de divorţ?

27/04/2011

EVZ

Gradele logicii

27/04/2011

Cristina Iana, Adevărul

De lux

27/04/2011

Raze X pentru gravide, ofertă specială de la Andreea Archip, EVZ. De lux.

Mult

25/04/2011

MOULT
(adverbe)

Du latin multum, “beaucoup”. Moult signifie donc “nombreux”. “Moult tentatives, moult paroles, moult livres.” Quand on l’emploie encore, c’est le plus souvent avec malice ou ironie. Ainsi Alphonse Boudard: oralement ou par écrit, il a usé moult fois de moult.
“A l’école je me prélassais dans les fonds de classes… une flemme qui me valait moult punitions.”

(Bernard Pivot, 100 mots à sauver)

Prononc. et Orth. : [mult]; l prononcé sous l’infl. de la graph.; [mu] prononc. normale (vocalisation de l dans molt) et région. (Lorraine). Att. ds Ac. 1694-1878. Étymol. et Hist. Ca 980 adv. mult « très, beaucoup » (Jonas, éd. G. de Poerck, 142). Du lat. multum adv. « beaucoup, très » neutre de l’adj. multus « beaucoup ». Moult est sorti de l’usage général au XVIe s., il ne survit que dans le nord-est de la France, et ne s’emploie ailleurs que par plaisanterie. Évincé par beaucoup*. (TILF)

Cercevele

25/04/2011

Stimaţi traducători de Discovery, noi în română lu’ window frame îi zicem cercevea (că tot citesc 100 mots à sauver…), nu rama ferestrei. Iar dacă cercevea vă sună prea peizan, puteţi să-i mai ziceţi şi toc (ca-n tocul uşii, nu rama uşii, că v-ar duce capu’ şi la aşa ceva!).

Enisala

24/04/2011

Cam aşa se vede Dobrogea de la cetatea Heracleea. Iar cetatea se vede cam aşa.

(Pozele nu-s ale mele, că mi-am uitat aparatul acasă.)

Motoare

24/04/2011

Sau despre interdependenţa dintre motorul şoferului şi motorul maşinii. De la amicu’ Jan.

Ziare.com

Sisifa

24/04/2011

Adevărul

Cărei femei, biata de ea?…


Follow

Get every new post delivered to your Inbox.

Join 1,037 other followers