Glosar dialectal (A-B)

abageà ( ~gele) – borta de la acoperişul casei. (Tătăruşi, Fălticeni)

acelèzuri – mărfuri aduse din Ţarigrad la Galaţi. (Bârlad, Galaţi)

aizănban – tren de marfă (Nerău, Timiş-Torontal)

albàri (numai la plural) – ci0bani cu oi albe. (Măţău-Chilii, Muscel)

amărăciune – (fig.) fată mincinoasă. (Bonţ, Someş)

ambrăli – a se împăca cu cineva. (Ciubăncuţa, Someş)

anşlovări – a afuma buţile cu pucioasă (zisă anşlov). (Alba-Iulia, Alba)

apătos – (fig.) leneş, bolnăvicios. (Bonţ, Someş)

arâni – a (se) hrăni: nu-i e dat să arânească = să trăiască. (Talpa-Ogrăzile, Vlaşca)

arànie – tavă mare sau cazan de aramă. (Oltina, Constanţa)

ariciu – eczemă; umflătură la cap. (Bonţ, Someş)

arţchipică – fotografie (mică). (Sâncraiu, Sălaj)

artelnic – magazinerul regimentului. (Măţău-Chilii, Muscel)

astalâş -  măsar (cel care face mesele). (Zăluceni, Soroca)

astut – “belit”, răzgâiat (d.copil), isteţ, fată cimbră. (Bonţ, Someş)

aţos – supărăcios. (Piatra-Neamţ, Neamţ)

azâr (a sta azâr) – a pândi cu multă atenţie vânatul. (Talpa-Ogrăzile, Vlaşca)

babacioc – bărbat urât (s’a găsit babaciocul şi cu babacioaca şi au legat casă). (Măţău-Chilii, Muscel)

băbârcă – fire acră. (Măţău-Chilii, Muscel)

babaroiu – văduv care umblă să se căsătorească. (Păuşeşti-Otăsău, Vâlcea)

băbău – pat acoperit cu un cearşaf, care are un fel de stelaje dedesubt pentru rufe. (Blaj)

băcăraie – prăjitură. (Blăjel, Târnava-Mică).

badagherniţă – femeie bătrână, greoaie şi răutăcioasă, învrăjbitoare. (Piatra-Neamţ, Neamţ)

baeră – căldură mare în casă. (Păuşeşti-Otăsău, Vâlcea)

(Petre Coman, Academia Română, Memoriile secţiunii literare, seria III, tomul IX, mem. 5, Bucureşti 1939)

Etichete: Nelinişti etimologice, Nelinişti semantice