de unde vine ciulama
Chiar aşa, de unde?
Din turcă, după cum bănuiam:
CIULAMÁ, ciulamale, s. f. Mâncare (de pasăre) cu sos alb și gros de făină. ◊ Expr. (Fam.) A face (pe cineva) ciulama = a bate, a zdrobi (pe cineva). – Din tc. çullama.
http://dexonline.ro/definitie/ciulama
Etichete: Nelinişti etimologice
30/09/2011 la 4:07 pm
Mi-ai facut pofta de ciulama !
30/09/2011 la 4:45 pm
Ia cu pânică, poate-ţi trece.
23/10/2011 la 11:05 pm
- Partea proasta este ca – din cate am constatat eu – ciulama nu vine de nicaieri, esti nevoit sa ti-o faci singur… (Localurile eventual suficient de sigure pe rafinamentul lor incat sa nu se sfiasca s-o ofere in meniu nu sunt de… (era sa scriu “nasul meu”) buzunarul meu.)
- Mai bine “puneai” a doua sau a treia definitie decat prima – incepeam sa cred ca ciulamaua de ciuperci fusese o inventie a fie-iertatei mele bunici.