Cu virgulă.
(Poză de Cosmin Bumbuţ. Semnalare de Ionuţ.)
Etichete: Stâlcirea limbii
This entry was posted on 31/10/2011 at 8:00 pm and is filed under Stâlcirea limbii. Poti urmari orice raspuns la aceste articole prin intretinere RSS 2.0.
Atât comentariile cât şi ping-urile sunt momentan închise.
(Poză de Cosmin Bumbuţ. Semnalare de Ionuţ.)
31/10/2011 la 8:16 pm
Presupus român tatuat de un alt presupus român.
31/10/2011 la 8:17 pm
Stâlcirea limbii precum şi a spinării.
31/10/2011 la 8:27 pm
Aș înnebuni.
31/10/2011 la 8:28 pm
e, cu mine sau e, ca mine? A doua e filozofică, prima-i tâmpă. Da´ amândouă-s veșnice!
31/10/2011 la 8:58 pm
pauză poetica, mă.. ce ştiţi voi!?
) Alex Velea, fior de artist, ce să mai….
31/10/2011 la 10:29 pm
Nu stiu de ce, dar pe mine nu ma deranjeaza de loc aceasta greseala, ba mi se pare chiar de-a dreptul induiosatoare.
31/10/2011 la 11:40 pm
Lasa-l pe Dumnezeu. Uite-l aici. Voi cu lingvistica voastra. Matematica, dom’le, matematica!
http://turambarr.blogspot.com/2011/10/ce-se-intimpla-cind-te-holbezi-la.html
01/11/2011 la 12:08 am
Da, da vezi ce tatuaj mişto?!
01/11/2011 la 7:28 am
Si eu m-am gandit cam la ce-a zis Alex, dar, nu stiu de ce, mi-a fost cam frica sa zic.
01/11/2011 la 6:22 pm
Cam la asta se ajunge in ziua de astazi!Vrem sa aratam cate de ”smecheri” suntem,insa nici nu stim sa scriem.
01/11/2011 la 9:15 pm
@nico: mie personal nu mi se pare ca modelul din poza si nici artistul tauator, si nici fotograful, de altfel, au avut cumva tendinta de a arata cat de “smecheri” sunt.
Mie tatuajul mi se pare de tip profesionist expert, ba chiar artistic, facand abstractie de posibila greseala de virgula, (in legatura cu care inca nici nu s-a determinat clar aici pe Diacritica daca a fost o greseala sau nu), deci tatuatorul nu avea cum sa faca pe smecherul, ci doar isi exercita meseria, si, cel mult, voia sa-si faca reclama, dar asta nu inseamna ca voia sa faca pe “smecherul”.
Modelul profesionist din poza mie mi se pare ca are o pozitie/poza chiar respectuoasa, (cu capul plecat, ochii lasati in jos, si muschii, desi proeminenti, relaxati), deci deloc sfidatoare de tipul unuia care ar avea de gand sa faca pe “smecherul”.
Iar fotograful nici atat.
03/11/2011 la 1:01 pm
..eu propun sa i se decupeze virgula de pe piele, eventual fara anestezie, pentru o adevarata si clara aducere-aminte a ortografiei. La recidiva, va fi decopertat si pus sa faca o cura de bai marine.
03/11/2011 la 1:05 pm
Da’ cu tatuatorul cum facem? Sau la el nu se pune, că el doar a executat comanda?
03/11/2011 la 8:02 pm
Ah, amintirile mă chinuiesc… La fostul meu job, șeful meu s-a supărat foarte tare odată fiindcă o greșeală gravă a trecut neobservată de prea multe perechi de ochi. În consecință, toată lumea implicată a fost admonestată.
La momentul respectiv nu i-am dat dreptate. Consideram că fiecare trebuie să-și facă treaba și să răspundă de propriile sarcini, respectiv greșeli.
Între timp, mi-am schimbat părerea. Șefu’ avea dreptate, până la urmă…
Tatuatorul sigur n-are probleme de conștiință pe tema virgulei. Când nu te interesează scrisul corect, nu-ți faci probleme că nu scrii corect.
Totuși, și prima dată când am văzut tatuajul ăsta, mi-am pus aceeași întrebare: oare la ce s-a gândit ?! Virgula aia nu pare a fi acolo din greșeală, e cam greu să tatuezi ceva „din greșeală”. Asta mă macină pe mine, de nu pot dormi noaptea