Martorul reia calm. “Comitetul pentru Active si Pasive. Unde Head of Financial Market e membru, iar Liquidity Managerul este invitat permanent”, zice Martorul.
Grefiera înlemneşte. “Cum se scrie “hed?””, întreabă ea.
Perplexitatea i se citeşte pe faţă. “H, E, A, D”, silabisteşte Martorul. “Dar pe româneşte nu aveţi?”, intreaba Judecătorul. “Ba da, potrivit codului CAEN, similarul romanesc este “Director Trezorerie”, zice Martorul. “Trezorerie e pe româneşte?”, întreabă Grefiera.
(Judecătorul, grefiera, martorul şi Roborul. De citit tot.)
Pe mine m-a dus cu gândul la ceva ruşi.
Etichete: Stâlcirea limbii altora
10/01/2012 la 12:52 pm
foarte tare, as zice eu una:( (pe naiba!!!!)
Acu’, pe bune, nu stiu daca sa rad sau sa plang. Suntem atat de corporatisti, in prostia noastra?????????????????chiar trebuie sa nu mai stim lb. romana, aia care am stiut-o corect, de ce?C.O.R. este in romana! si ca cam complicat sa gssesti niste corespondente la un moment dat, daca ai si fisa postului in fata.Unele, pur si simlu, nu exista!
10/01/2012 la 12:53 pm
C.O.R. este in romana! si e ca cam complicat sa gasesti niste corespondente la un moment dat, daca ai si fisa postului in fata.Unele, pur si simlu, nu exista!
scuze ptr. greseli:(
De vina e graba
10/01/2012 la 1:00 pm
Şi CAEN tot în română e.
În textul cu pricina distincţia CAEN vs COR nu contează.
10/01/2012 la 1:08 pm
Ultrafin sau ultra fin?
10/01/2012 la 1:42 pm
Hmmm, COR (clasificarea ocupatiilpr din Romania ) e una, CAEN (clasificarea activitatior din economonie) e alta! Recunosc ca nu am avut treaba cu C.O.R in alte legislatii si respectiv limbi, dar….in ceea ce priveste CAEN, crede-ma variantele oficiale publicate in UE sunt mult mai complexe decat cele in lb. romana. Din punct de vedere legal sunt alte multe discutii:) prefer sa raman la partea legata de limba romana, daca nu deranjeaza pe nimeni:).
Legat de asta, FELICITARI ai foarte multa rabdare, si umor, cred:)
10/01/2012 la 1:55 pm
Sorana dragă, am zis că pentru textul cu pricina distincţia COR vs CAEN nu contează, nu că ea n-ar exista. Lucrez într-o firmă de consultanţă dă biznis, uneori treaba mea e să le explic străinilor COR-ul şi CAEN-ul şi echivalenţele cu ce au ei în limba lor, în ţara lor.
Însă în articolul de mai sus nu e vorba de COR & CAEN, ci despre Ilf & Petrov. Oarecum.
10/01/2012 la 1:57 pm
ultrafin:) Corect, Diacritica?
10/01/2012 la 4:05 pm
“Pe mine m-a dus cu gândul la ceva ruşi.”
Aşa e.În spaţiul rusofon una e limba română şi alta-i cea…”moldovenească”. Mi se pare că există editat chiar şi un dicţionar de moldo-română, probabil şi invers, de română-moldovenească…
10/01/2012 la 5:12 pm
Nu avem dar putem face rost
.
10/01/2012 la 6:18 pm
articolul cu pricina e legat de analfabetismul (economic) al spetelor ce judeca povesti de care nu au habar. idiferent de anglo-saxonul “head” in context, judecatorul trebuie sa faca conexiunea cu ce spune omul martor legat de fapta in cauza. in momentul cind asa ceva se discuta in marele consiliul al magistraturii, se gaseste intodeauna o pizzi “sorana pisica ” care sa se lege de spoiala si nu de faptul ca judecatorii nu stiu efectiv sa discute pe subiect.
problema e, legat de subiect, head in acest caz nu insemna trezorier, si de aici efectiv cu fisa postului in mina omu scapa, e echivalent si nu prea.
10/01/2012 la 6:24 pm
Îhî, numa’ nu de-asta am şeruit eu aici articolul respectiv.
10/01/2012 la 6:44 pm
terminologia anglo-saxona in economie e ‘lingua franca’. asta e.
in cazul lui pavlov, eu aici vad ‘rutina’… a grefierei, a judecatorului etc.
10/01/2012 la 6:51 pm
Păi n-am o problemă nici cu terminologia anglo-saxonă, nici cu CAEN, în textul respectiv. N-am o problemă cu nimic din textul ăla, de fapt.
L-am pus aici pentru că mi s-a părut aproape o pagină de roman (primele patru paragrafe, de fapt). M-a dus cu gândul, cum ziceam, la ceva scriitori ruşi, la Ilf şi Petrov, cred.
Şi am râs la “Trezorerie e pe româneşte?”, întreabă Grefiera.
11/01/2012 la 2:36 am
“…m-a dus cu gândul…”
Norocul dumitale – ai CU CE sa te duca…
11/01/2012 la 10:05 am
Gând nu-nseamă neapărat minte.
11/01/2012 la 2:32 pm
Acum nişte ani aveam de făcut ecusoane pentru oamenii din firmă. Firmuliţă, dar funcţiile erau extrem de pompoase în engleză.
Femeia de servici (serviciu?) nu avea nimic scris în lista pe care am primit-o. Am întrebat. După multă gândire şi analiză a problemei am primit răspunsul. În engleza corporatistă-politically-correct, femeie de servici se spune “logistic asistent”.
Şi apropo (a propos?) de îmbâcsirea limbii cu englezisme, o scretară mi-a răspuns la întrebarea “unde este domnul director”, reproduc ceea ce am auzit:
- Lipseşte momentan, este la lanci.
11/01/2012 la 2:52 pm
„serviciu”.
11/01/2012 la 2:58 pm
Mulţumesc.
Măcar îmi pun problema.
11/01/2012 la 3:17 pm
diacritica (11/01/2012 la 10:05 am)
“Gând nu-nseamă neapărat minte.”
Poate ca la modul general n-o fi insemnand (desi in optica mea INSEAMNA), da’ anume-’n cazul dumitale – BA DA!
11/01/2012 la 3:28 pm
Și eu mi-am pus cândva problema asta, de-asta știu.
11/01/2012 la 3:45 pm
Şi eu mi-am pus-o. Spun şi scriu “la serviciu”.
În cazul cu “femeia de serviciu” simt că te poţi gândi la expresia “de serviciu” care este alceva decât funcţia, este doar o activitate, sarcină etc. de moment. E clar, te cred, nu e o argumentaţie validă.
Mai am şi impresia că aici e vorba de o reminiscenţă din vremea când se scria u final. Poate că se va renunţa şi în acest caz, cândva.
11/01/2012 la 3:58 pm
Zici c-o să devină prejudici, din prejudiciu, și suplici, din supliciu?
11/01/2012 la 4:17 pm
Și benefici din beneficiu, indici din indiciu, ofici din oficiu.:)
11/01/2012 la 4:17 pm
Mai ştii?
Cred că cei care scriau acum o sută de ani “eacă” şi “epure” s-ar lua cu mâinile de cap astăzi.
11/01/2012 la 4:24 pm
Știu sigur că în timpu’ vieții mele n-o s-apuce să devie supliciul suplici.
„Serviciu” e singurul care dă semne în acest sens, și asta nu-i suficient ca să devină regulă. Probabil că „servici” va intra în dicționare peste vreo 20 de ani, dar ca să se renunțe la u final în cazul substantivelor de genul celor de mai sus e nevoie de mai mult de-atât.
(Părerea mea.
)