Posts Tagged ‘“copii” sau “copiii”?’

Nişte gargaragii

12/11/2012


Angela Tocilă, Hydepark.ro

Doamna Tocilă, spuneţi după mine: un gargaragiu, doi gargaragii, nişte gargaragii, gargaragiii ăia. Ca la un copil, doi copii, nişte copii, copiii ăia. Şi ca la un gagiu, doi gagii, nişte gagii, gagiii ăia sunt camionagii. Vs. camionagiii ăia.

http://diacritica.wordpress.com/2009/04/29/ati-cautat-va-raspundem-30/

http://diacritica.wordpress.com/2010/01/01/cu-anu-n-cap/

http://diacritica.wordpress.com/2012/06/05/bulangii-bulangiii/

http://diacritica.wordpress.com/2009/09/19/propriii-si-proprii-i/

http://diacritica.wordpress.com/2009/07/31/rosu-rosii-rosiii-de-la-discovery/

Clar?

Realitatea face copii

21/01/2010

Haosului îi face copii.

De la Enona. Thanks!

Prinţesa Andreea Ştefan (EVZ) şi copii săi

07/09/2009

09-09-07 parintii si copii

Domnişoara Ştefan, în caz că Dvs. nu v-a explicat tovarăşa, într-a doua, când scriem copii, cu doi i, şi când scriem copiii, cu trei i, puteţi să consultaţi articolul ăsta al meu. E gratis, nu vă fie teamă să clicăiţi. Şi tot de acolo veţi afla – că poate nu v-a explicat nici tovarăşa într-a cincea – diferenţa dintre i-ul din radical, i-ul desinenţă de plural şi i-ul articol hotărât.
Că na, eu am avut noroc în vieaţă şi mie a avut cine să-mi explice.
Da-mi dau seama că unii copii – mai sărmani, aşa, ca Dvs. – n-au avut norocul meu şi, cum păpuşi nu mai am ca să le-mpart cu ei, mă gândesc c-o fi bună şi niţică ştiinţă de carte. Da’ dacă e cazul, spuneţi-mi şi mă duc să cumpăr o păpuşă. Să fie Barbie?

http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/866473/Ghiozdanul-cu-printese-saraceste-bugetul-familiei-/

Aţi căutat, vă răspundem. 60.

06/07/2009

09-07-06 ati cautat 60 - 3 cand se scrie as impreunat

Întrebarea fundamentală e: când s-ar scrie dezlegat?!
se scrie întotdeauna , într-un cuvânt, şi formează condiţionalul: aş face.
Aşi
se scrie aşi numa’ când e plural de la as (ăla de la cărţi, de exemplu).
A-şi se scrie a-şi când îl puteţi adăuga un sieşi / lui însuşi / ei înseşi / lor înşişi sau când puteţi completa cu un posesiv. (Uf, ştiu că a ieşit cam complicată explicaţia.)
a-şi face lecţiile (sale), a-şi spune părerea (sa)
a-şi spune (sieşi, în sinea sa)

Vezi şi A-și da cu părerea, V-aş, v-ar, v-am.

09-07-06 ati cautat 60 - 1 ccand se scrie cu virgula

Din ccând în ccând.

09-07-06 ati cautat 60 - 2 vreau sa cumpar limoncello

Îmi pare rău, n-am de vânzare. Da’ am nişte reţete, aici. Inclusiv pentru dero cu limoncello.

09-07-06 ati cautat 60 - 3 cum se zice fite in engleza

Habar n-am. Poate ştie să vă explice vreunul dintre cititorii noştri mai vigilenţi decât noi. Că eu a trebuit să-i explic unui anglofon vorbitor de română ce-i aia fiţe şi mi-a fost cam peste mână, că toate sinonimele de le găseam erau tot colocviale.

09-07-06 ati cautat 60 - 1  a folosit cineva heritage

Am folosit eu. Nu mi-a plăcut.

09-07-06 ati cautat 60 - 1 adjectivul tot

Ce-i cu el?!

09-07-06 ati cautat 60 - 1 cat costa daca am postat cv pe bestjobs

Dacă l-aţi postat şi nu v-a pus să plătiţi, înseamnă că nu costă nimic. Nu?

09-07-06 ati cautat 60 - 1 cand se scriu verbele cu doi i
09-07-06 ati cautat 60 - 1 despre vb care se termina in i

Câte ceva despre verbele care se termină în i, aici. Şi, în general, sub tagul i sau ii. Sau sub tagul care se referă direct la verbul cu pricina.

09-07-06 ati cautat 60 - 1 doi i ortografie

E foarte corect scris: “doi i”. :D
Altminteri, discuţia despre când scriem cu doi i e lungă. Mai bine reveniţi cu întrebări punctuale.
Câte ceva despre când se scriu substantivele şi adjectivele cu -ii sau cu -iii, aici. (Chestii de genul propriu-proprii-propriii, geamgiu-geamgii-geamgiii, copil-copii-copiii, fiu-fii-fiii.)

09-07-06 ati cautat 60 - 3 cand se scrie cu doi i

Ce să se scrie cu doi i?!

09-07-06 ati cautat 60 - 1 nu plus vb la infinitiv

De obicei ăla e imperativul negativ:
a mânca – nu mânca !
a spune – nu spune !
a zice – nu zice !
a face – nu face !
a duce – nu duce !
a fi – nu fi !

09-07-06 ati cautat 60 - 2 aceeasi sau aceeasi

Ambele variante sunt corecte!

09-07-06 ati cautat 60 - 2 conjunctiv a crea

E la fel ca prezentul indicativului, cu excepţia persoanei a treia:
eu creez – eu să creez
tu creezi – tu să creezi
el creează – el să creeze
noi creăm – noi să creăm
voi creaţi – voi să creaţi
ei creează – ei să creeze

Despre conjugarea lui a crea:
http://diacritica.wordpress.com/2009/05/18/ati-cautat-va-raspundem-40/
http://diacritica.wordpress.com/2008/12/29/ikea/
http://diacritica.wordpress.com/2009/01/05/ikea-reintrupata/
http://diacritica.wordpress.com/2009/04/30/ati-cautat-va-raspundem-31/
http://diacritica.wordpress.com/2009/06/26/ati-cautat-va-raspundem-53/
http://diacritica.wordpress.com/2009/06/18/agream-agreati/

Şi nu uitaţi că a agrea se conjugă ca a crea şi a lucra!

09-07-06 ati cautat 60 - 2 cum se desparte in silabe in engleza

Habar n-am! Da’ vă sugerez să căutaţi cu termeni în engleză.

09-07-06 ati cautat 60 - 2 eu stu tu stii el stie ortografie

Eu ştiu, tu ştii, da’ el nu-ntotdeauna ştie ortografie!

09-07-06 ati cautat 60 - 2 prosti

Aşa-i, e plină lumea de proşti!

09-07-06 ati cautat 60 - 2 virgula inainte de si

În general, se pune virgulă înainte de şi atunci când şi e conjuncţie adversativă. Când e oarecum sinonim cu iar, adică:
I-am zis să stea locului, şi el s-a apucat să ţopăie.

09-07-06 ati cautat 60 - 3 voi fi cu un i

Întotdeauna!

09-07-06 ati cautat 60 - 3 a fi se scrie cu doi i

NU. A fi se scrie cu un singur i, ca şi toate formele care pleacă de la infinitiv:
viitorul: voi fi
condiţionalul prezent: aş fi
imperativul negativ: nu fi !
viitorul anterior: voi fi fost
condiţionalul perfect: aş fi fost
conjunctivul perfect: să fi fost (formă valabilă pentru toate persoanele)

09-07-06 ati cautat 60 - 3 cum se scrie sa nu fii

Fix aşa: să nu fii. Căci a fi are în conjugare doi i numai la:
tu să fii
tu să nu fii
(tu) fii !
Restul e cu un singur i, din câte mi-aduc eu aminte.

09-07-06 ati cautat 60 - 2 zi-i versus zii

Nu există zi-i versus zii, căci zii nu există. Există doar zi-i, adică zi-i lui/ei. Şi mai există zi, adică spune. Atunci când nu-nseamnă zi, ca în mă înnebuneşti de cap zi şi noapte.

09-07-06 ati cautat 60 - 3 nivele sau niveluri
09-07-06 ati cautat 60 - 1 pluralul de la nivel

O dispută despre niveluri vs nivele, aici.

Educaţia părinţilor. În şcoli.

29/05/2009

Gugălind de-aiurea, am nimerit pe-un forum de cocoane îngrijorate de educaţia copiilor, după cum urmează:
09-05-29 copii nostrii
http://www.kudika.ro/comunitate/forum/view_topic/18188/Copii-nostrii-si-educatia-in-scoli.html

Deci, doamnelor, educaţia copiilor e, în cazul ăsta, secundară. Ceea ce contează în cazul Dvs. e educaţia părinţilor, adică a Dvs. Care ar trebui să vă întoarceţi la şcoală, la cursul de alfabetizare pentru adulţi, ca să-nvăţaţi cum se pun i-urile când declinăm copiii, de exemplu.
Şi-n caz că nu vă primesc la şcoală să vă alfabetizeze, aveţi aici oareşce explicaţii. Ar fi bine să le citiţi înainte să vă trimiteţi copiii la şcoala cea mult hulită, ca să nu vină copchilu’ într-o bună zi şi să vă zică “mama, ţi-a trimis doamna bileţelu’ înapoi, corectat cu roşu”.

Despre copil-copii-copiii: http://diacritica.wordpress.com/2009/04/29/ati-cautat-va-raspundem-30/
Despre noştri / noştrii:
http://diacritica.wordpress.com/2008/12/31/oare-mircea-marian-evz-stie-ce-sa-faca-cu-i-urile/

Aţi căutat, vă răspundem. 30.

29/04/2009

Hehe, încă şi mai tricky îs substantivele care se scriu cu iii: geamgiii. :D (geamgiu-geamgii-geamgiii)

Primul i: vine din radicalul substantivului – geamgi-u. Din aceeaşi categorie: cazangi-u, iaurgi-u, bragagi-u, propri-u, fi-u,  copi-l.

Al doilea i: este desinenţa de plural, la masculin: geamgiu-geamgii; bragagiu-bragagii, propriu-proprii, fiu-fii, copil-copii. Dacă radicalul nu se termină în -i-, atunci avem un singur i, ăla al desinenţei de plural: băiat-băieţi; om-oameni; tată-taţi.

Al treilea i: este articolul hotărât, masculin, plural – geamgiu-geamgii-geamgiii, propriu-proprii-propriii, fiu-fii-fiii, copil-copii-copiii. (Am cunoscut doi geamgii. Geamgiii ăştia ştiu să pună geamuri. Geamgiii au doi copii / fii. Copiii / fiii geamgiilor nu vor să devină geamgii. :D )
La fel, iaurgiu-iaurgii-iaurgiii; bragagiu-bragagii-bragagiii, camionagiu-camionagii-camionagiii, macaragiu-macaragii-macaragiii, cafegiu-cafegii-cafegiii.

(De fapt, pe acelaşi principiu funcţionează şi adjectivele care se termină uneori în 3 i: propriu-proprii-propriii, cum ziceam mai sus. Doi copii proprii. Propriii săi copii. Copiii săi proprii.)

Vezi şi Propriii şi propriii-i. Plus copiii-i, Roşu – roşii – roşiii.

Dacă radicalul substantivului nu se termină în -i-, atunci avem numai 2 i (un i din desinenţa de plural, celălalt – articol hotărât): băiat-băieţi-băieţii; tată-taţi-taţii; ziarist-ziarişti-ziariştii.

PeSe:
Domnu’ Mircea Marian (EVZ), explicaţie special pentru Dvs.:
un ministru – doi miniştri - miniştrii guvernului Boc.
Guvernul are ţî miniştri. Miniştrii guvernului / miniştrii din guvern.

Ne-am înţeles, domnu’ Marian?


Follow

Get every new post delivered to your Inbox.

Join 4,879 other followers