Posts Tagged ‘cratima’

Cratima. Când o folosim?

18/07/2010

Simplu. Foarte simplu:

Folosim cratima atunci când elementele legate prin cratimă au sens de sine stătător.

Adică scriem îmi, într-un cuvânt, nu î-mi, cu cratimă, pentru că î-, de unul singur, nu înseamnă nimic.
Scriem vreo, vreun, nu vre-o, vre-un, pentru că vre-, de unul singur, nu înseamnă nimic.
Scriem l-a atunci când l- înseamnă pe el.
Scriem m-ai atunci când m- înseamnă pe mine.
Scriem iubit-o atunci când –o înseamnă pe ea: Iubito, am iubit-o și pe ea.
Scriem vino, într-un cuvânt, nu vin-o, pentru că nu poți s-o vii pe ea.
Scriem trimite-ți atunci când -ți înseamnă ție, al tău: Trimite-ți copiii la școală. Copiii tăi, adică. Trimite-ți o scrisoare. Tu ție, în caz că duci lipsă.
Scriem trimiteți atunci când se referă la voi, dumneavoastră: Vă rog să-i trimiteți o scrisoare lui Pătrățel. Că se simte singur.
Și tot așa…

Ce înseamnă cratima?

14/03/2010

cratima ”ti-i” ce inseamna cratima
ce este cratima in cuvantul roaga-n

Cratima e-o liniuţă de unire. Adică Semn grafic (-) folosit pentru a lega două sau mai multe cuvinte care se pronunță împreună, pentru a despărți cuvintele în silabe etc.; liniuță de unire.

http://dexonline.ro/definitie/cratim%C4%83

:D

________
Vezi şi:
Sau, s-au.
Sa, s-a.
Sar, s-ar.
Liniuţa de la s-.

De ce are cratimă?

13/03/2010

cuvantul rugandu-se de ce are cratima

Pentru că-s două.
Cuvinte, zic. Îs două: rugând şi se. De la se roagă.

Şi-n general scriem cu cratimă atunci când părţile au înţeles (sens, adică), fiecare separat. Ca mai sus.
Sau ca în tu trimite-ţi. Trimite, de la tu trimite, şi -ţi, de la ţie, al tău. Tu trimite-ţi ţie. Tu trimite-ţi copilul (tău) la şcoală.
În voi trimiteţi e fără cratimă, pentru că e… na, e voi trimiteţi. Dacă l-aş scrie cu cratimă, ar fi un voi trimite-ţi ţie, ceea ce n-are sens.

Clar?

Liniuţa de la s-

22/09/2009

liniuta de la s

Hm.
Complicat.
Sau nu?
Că nu mi-a trecut niciodată prin cap să încerc să explic liniuţa de după s-, indiferent ce urmează după ea.
Da’ dac-ar fi să-ncerc să sistematizez un pic ce-mi zace-n cap de vreo 30 de ani încoace, cred c-ar ieşi cam aşa:

S- are liniuţă după el dacă verbul cu pricina poate fi completat cu el/ea, ei/ele:

Perfect compus:
El/ea s-a dus. Ei/ele s-au dus.

Condiţional prezent:
El/ea/ei/ele s-ar duce.

Prezumitv:
El/ea s-o duce (într-o bună zi). Ei/ele s-or duce.

Parcă să zic că la prezent nu prea cade e-ul de la se, ca să rămână s-. Adică parcă nu-mi vine să zic El s-aşteaptă să… . Şi nici  El s-opreşte.

Aaaaa, ar mai fi şi situaţia când s are liniuţă înaintea lui: -s. Caz în care vine de la (şi poate fi înlocuit cu)  sunt (eu/ei/ele sunt).

Cratima, uitaţi-o este, uitaţi-o nu-i!

14/09/2009

Din seria “descopororile Realităţii”. (Thanks, Adrian.)

De la fina.

09-09-14 uitatio realitatea

http://www.realitatea.net/#ultimeleStiriVideo
(Ştirea cu Camerele video de la Metro Băneasa filmează în cabinele de probă.)

ţi, cu liniuţă şi fără

18/06/2009

09-06-18 ti 5

09-06-18 ti 4

09-06-18 ti 3

09-06-18 ti 2

09-06-18 ti 1

Dragilor, lucrurile sunt foarte simple. Mult mai simple decât par.

Când verbului cu pricina i se poate adăuga un voi sau dumneavoastră, ţi n-are cratimă, intră în forma verbului:
voi trimiteţi
voi daţi
voi scrieţi
voi aduceţi
voi spuneţi

Când verbului respectiv i se poate adăuga un ţie sau posesivul al tău (şi un tu, de altfel), atunci -ţi se scrie cu liniuţă:
(tu) trimite-ţi ţie
(tu) trimite-ţi CV-ul (tău)
(tu) dă-ţi ţie
(tu) adu-ţi ţie
(tu) scrie-ţi ţie
(tu) spune-ţi ţie
(tu) adu-ţi copiii (tăi).

Simplu, nu?

Vezi şi:
Pune-ţi. O să-mi pun.
Voi trimiteți. Tu trimite-ți singur.
Readuceţi gramatica în capul Adevărului.

Cititorul vigilent

27/05/2009

… mi-a trimis poza de care vă ziceam aici.
Şi anume, asta:
09-05-25 si dai si lupta protv 2

Prin urmare, dacă ai, dă-i o cratimă ProTv-ului!

Venite pe mail.1.

23/03/2009

Dragii mei, ei bine, da, diacritica a ajuns să primească pe mail cereri de consultanţă lingvistică de la gazetari – nu spui cine.
Iaca şi răspunsurile, spre folosul întregului popor. (Doamna Andronescu, io v-am mai zis de chestia aia cu utilitatea publică, da’ nimic, nu s-aude pân’ la Dvs., cre’ că sunteţi prea ocupată cu tăiatul orelor de limbi străine din programă. Dacă le-aţi înlocui cu ore de română, aş mai zice, da’ aşa?… Adică nici română nu vorbim ca lumea, da’ nici alte limbi să nu-nvăţăm, ca să nu le stâlcim şi p-alea. Normal.)

1. din /vs/ dintre:

60% din respondenţii unui sondaj sau 60% dintre respondenţii unui sondaj ? Jumătate din clienţii magazinului sau jumătate dintre clienţii magazinului ?

Dacă e să mă iau după ce ne-a zis nouă la liceu domnul Calenic, odihnească-se în pace, din se foloseşte pentru o parte dintr-un întreg, în timp ce dintre se foloseşte ca să separi unul/două/ţî elemente dintr-o mulţime de elemente. Acu’, ce-i drept, i-am pus aceeaşi întrebare domnului Pruteanu (odihnească-se şi el în pace!) şi mi-a răspuns că asta ar fi mai degrabă un soi de hipercorectitudine, că-s valabile ambele variante, în contexte de genul ăla.
Cu toate astea, eu, una, prefer să spun:
60% din tort, dar 60% dintre feliile de tort. (Bine, de fapt asta n-am zis-o niciodată.)
60% dintre respondenţi – că nu zic 60% din români (e macabru de-a binelea), ci 60% dintre români. Or, structura e aceeaşi.
- jumătate dintre clienţii magazinului – pe acelaşi principiu: jumătate dintre români, şi nu jumătate din români, că iarăşi e macabru, deja văd jumătatea cu picioarele românilor şi alăturea jumătatea cu capetele românilor.

2. (ei) o să facă /vs/ (ei) or să facă

Deşi se zice din ce în ce mai mult or să facă (o zic şi eu), forma corectă e  cu o, la toate persoanele. E forma a doua de viitor indicativ: o + conjunctivul prezent al verbului. Adică o să peste tot: o să fac, o să faci, o să facă, o să facem, o să faceţi, o să facă.
Forma a treia de viitor indicativ fiind cea cu prezentul indicativ al lui “a avea” + conjunctivul prezent al verbului:
am să fac / ai să faci / are să facă / avem să facem / aveţi să faceţi / au să facă. (Formele de pers. I şi II pl nu-s folosite, da’ oficial, în conjugare, există şi-s corecte.)
Forma asta cu or vine, de fapt, de la prezumtiv:
oi face / oi face / o face / om face / oţi face / or face.
Care, după cum am învăţat, e cu totul altceva decât viitor.

3. on-line/online; rock-ul/rockul; non-verbal/nonverbal
on-line/online
Nu mi-am bătut capul pân-acuma, da’ văd că Merriam-Webster îşi zice online, într-un cuvânt, aşa că nu văd de ce să fim mai catolici decât Papa. Dacă englezii aşa-l scriu, cre’ că şi noi putem să-l scriem la fel.
rock-ul/rockul
Pare-se că DOOM-ul preferă versiunea fără cratimă: rockul, rockerul.
non-verbal/nonverbal
Habar n-am. Mă întreb dacă e normată pe undeva chestia asta, s-ar putea să fie acceptate ambele variante. Urmând logica de mai devreme, mi s-ar părea normal să se scrie nonverbal, ca să scădem numărul de liniuţe din capul românului, să nu mai aibă în ce să se încurce.

4. la (data de) 5 august / pe (data de) 5 august
Iarăşi habar n-am, şi nici gramatică de referinţă n-am.
Dacă e să mă gândesc niţel, cred că diferenţa majoră ţine de context:
La îmi pare că se foloseşte mai degrabă când descrii o stiuaţie, o stare, la data de / la 5 august. O chestie de aspect continuu (ceva care vine din trecut şi continuă până la, inclusiv, şi poate şi după).
Pe îmi pare că se foloseşte când e vorba de un eveniment care are loc pe data de / pe 5 august, deci aspect momentan, sau, oricum, nu continuitate.
Aşa îmi sună mie, că e chestie de aspect, da’, cum ziceam, e doar părerea mea, n-am surse oficiale la îndemână.

Aşa, asta-i doar prima parte. Urmează acuşica partea a doua: care / vs / ce.

Aaa, şi-ncă ceva: dac-aveţi chef să polemizaţi pe chestii de genu’ “ce te bagi în seamă cu aspectu’, că ăla e categorie verbală” sau să evanghelizaţi întru î sau întru â, don’t! Scopul blogului ăstuia e doar să lămurească, în măsura-n care mă pricep, nişte umile chestiuni mărunte de gramatică românească. Lingvistica avansată şi românistica din categoria “Iorgu Iordan” nu fac subiectul acestui blog, deci nici polemicile legate de.


Follow

Get every new post delivered to your Inbox.

Join 5,484 other followers