Posts Tagged ‘“ve-ţi” sau “veţi”?’

Ca la mama acasă

25/11/2013

Sentimentul fiinţării româneşti: o cratimă, cât de mică, undeva, numai să fie. Că italiana n-are (pare-mi-se) şi ţi se face dor şi poftă, ca de cozonacu’ lu’ mama.

2013-11-25_acasahttp://www.bunatatidinromania.com/italia/

(Copii, noi scriem întotdeauna “veţi”, într-un cuvânt.)

Să învăţăm viitorul cu Fashion Shoes!

31/03/2012

Cum Bulă se descurcă onorabil într-ale limbii române, presupun că la Fashion Shoes lucrează soră-sa, Bulina, care n-a avut noroc în viaţă şi s-a născut nu neapărat proastă, cât fără chef de-a-nvăţa oarece.

Bulino de la Fashion Shoes, să-ţi explic:

VEŢI se scrie întotdeauna VEŢI, într-un cuvânt. Niciodată ve-ţi. Niciodată, indiferent de context şi de sclipiciul licuricilor din capu-ţi.

V-A se scrie V-A doar dacă poate fi completat cu el/ea [v-a] ….. pe voi / pe dumneavoastră sau el/ea [v-a] ….. vouă / dumneavoastră. Şi da, gândiţi-vă la prostii, că el v-a … pe dumneavoastră tot cu cratimă se scrie.

- trecut: el/ea v-a invitat pe voi / pe dumneavoastrăel/ea v-a zis vouă / dumneavoastră;

- viitorul din poveştile lui Creangă: Las’ dacă v-a durea [vă va durea] capul! Când v-a întreba [vă va întreba] pe voi, să daţi vina pe mine.  (Soacra cu trei nurori) El, capul, vă va durea pe voi. Ea, soacra, vă va întreba pe voi.

Altminteri, când e viitorul lui el/ea, fără alte bătăi de cap cu pe voi, vouă, dumneavoastră, e VA. Într-un cuvânt.

Comanda VA ajunge la dumneavoastră.

NU

Comanda v-a ajunge pe dumneavoastră la dumneavoastră.

Şi nici

Comanda v-a ajunge pe voi la dumneavoastră.

Şi nici

Comanda v-a ajunge vouă la dumneavoastră.

Ci

Comanda VA ajunge la mine, la tine, la fabrici şi uzine. La dumneavoastră.

Din viaţa unui preşedinte

12/09/2011

Copii, noi pe “veţi” îl scriem întotdeauna legat, într-un cuvânt, fără linioară, nedespărţit. De asemenea, e indicat să nu punem virgulă între subiect şi predicat.

Liniuţele lu’ Vodafone

13/02/2011

O liniuţă de-un fel atrage după ea cel puţin două liniuţe de alt fel…


De la armyuser. Mulţumim!

 

Vezi şi: ţi, cu liniuţă şi fără.

Onoarea ţărişoarei şi a limbei române

04/05/2010

După cum poate aţi aflat, hecării români apără din nou onoarea ţărişoarei, de data asta prin Italia.
Din păcate, limba română a rămas cu onoarea nereperată, ca de obicei.
Din fericire, italienii nu s-au prins.

(Copii – hecări au ba -, noi scriem întotdeauna veţi, într-un cuvânt.)

Aţi căutat, vă răspundem. 43.

28/05/2009

09-05-28 ati cautat 43 1

Îmi pare rău, nu vă pot explica ortografia lui ve-ţi, căci ve-ţi nu există.
Există însă veţi, scris aşa cum îl vedeţi (şi anume legat), cu care se formează viitorul, persoana a II-a plural.

Şi da, aveţi dreptate, virgula e o problemă, inclusiv pentru ziarişti.

09-05-28 ati cautat 43 2

Nu, aţi nu e prepoziţie. Aţi e cuvinţelul ăla cu care formaţi fie perfectul compus (aţi făcut), fie condiţionalul (aţi face, aţi fi făcut), la persoana a II-a plural.

Cât despre prepoziţii în general, mi-a explicat mie mama mai demult, când eram prin clasa a cincea, că dacă am dubii despre vreun cuvinţel cum că ar fi prepoziţie sau conjuncţie, pot să-l pun pe lângă cuvântul casă şi-o să mă prind. Şi anume: prepoziţiile au sens pe lângă cuvântul casă, iar conjuncţiile nu. (Căci – dar asta e deja explicaţie de clasa a şaptea – conjuncţiile introduc subordonate, iar prepoziţiile nu.)
Altfel zis:
pe casă, peste casă, după casă – prepoziţii
ca să casă, casă, dacă casă – conjuncţii.

Bine, evident, explicaţia e pentru clasa a cincea. Şi evident că dacă-l puneţi pe eu alături de casă it doesn’t make sense – ceea ce nu-nseamnă că eu e conjuncţie.


Follow

Get every new post delivered to your Inbox.

Join 5,608 other followers