Posts Tagged ‘virgula’

Reporneşte virgula României!

18/11/2012

Dom’ MRU, băgăm şi noi nişte virgule? Şi anume două, şi anume după România şi după nu uita. Se poate? Că matale aveţi şi usernamu’ şi parola de la ARD. Sau nu?

__________________________

La mulţi ani virgulă România. Sau despre virgulă vocativ virgulă

S-o mâncăm pe mamaia!

Deşteaptă-te, române!

Maneaua hyperortografică

24/10/2012

Şi 99% dintre români – inclusiv cei alfabetizaţi complet, cu mai mult de o carte în casă, care consumă carte în cantitate de mai mult de un titlu (pe lună? pe an? într-o viaţă?… ) şi care n-o iubesc pe doamna Mihaela (ci pe domnu’ Dan?) nu ştiu să pună virgulele acolo unde li-i locul.

1000+ plăceli, 1100+ şeruieli. De la români complet alfabetizaţi, mă gândesc.
(Copii, noi scriem “Dă, te rog, manelele mai încet!”, cu “te rog” între virgule, că e un fel de nucă în peretele propoziţiei “Dă manelele mai încet!”. De altfel, pe “te rog” îl despărţim întotdeauna prin virgulă/virgule de restul propoziţiei: “Te rog, dă manelele mai încet!”; “Dă, te rog, manelele mai încet!”; “Dă manelele mai încet, te rog!”. Spre deosebire de “te rog să”: “Te rog să dai manelele mai încet.”)

Lecţia de logică

14/03/2012

Aştia de-aţi făcut logică în facultate (că eu n-am făcut decât două trimestre, într-a zecea, cu tanti care în septembrie-decembrie 1989 ne predase CeSePe, cunoştinţe social-politice, şi era, pare-mi-se, activistă, şefă de partid pe liceu sau ceva de genu'; cum naiba o chema?!), voi ăştia, ziceam, de-aţi făcut logică în facultate, determinaţi gradul de (ne)generalizare din calificativa (parc-aşa-i zice)

telespectatorii care nu au făcut logică în facultate şi suferă de păcatul generalizării, crezând că toţi jurnaliştii sunt o apă şi un pământ, au constatat…

şi din explicativa (parc-aşa-i zice)

telespectatorii – care nu au făcut logică în facultate şi suferă de păcatul generalizării, crezând că toţi jurnaliştii sunt o apă şi un pământ – au constatat…

Şi după ce-l determinaţi, explicaţi-i şi lu’ domnu’ Silviu Sergiu ce şi cum cu telespectatori vs generalizare.

EVZ

Mulţumesc.

Virgulă sau. Din nou

18/01/2011

Aseară, cum mergeam eu agale pe Calea Vitan înspre casă, îmi sare-n ochi o reclamă în geamu’ unei farmacii:

Tuse seacă sau productivă? Grintuss.

Şi am avut brusc o revelaţie diacritică: băi, ăsta-i cazu’ cel mai clar de sau cu virgulă şi sau fără virgulă. Ia de vezi:

A sau B?
Tuse seacă sau productivă? În oricare dintre cele două cazuri (A, seacă, sau B, productivă), iei bulina X, bună la toate, calcă, spală şi găteşte. A şi B nu se exclud reciproc.

A, sau B?
Tuse seacă, sau productivă? Dacă-i A, seacă, iei bulina de tuse seacă, iar dacă-i B, productivă, iei bulina de tuse productivă. A şi B se exclud reciproc.

Vezi şi:
Virgulă sau
Sau virgulă sau

La mulţi ani virgulă România! Sau despre virgulă vocativ virgulă

01/12/2010

Că tot se-nghesuie lumea s-o urască ureze pe România, să lămurim nişte chestii, după cum urmează:

Ţine minte: Oriunde s-ar afla în propoziţie, substantivul la vocativ se desparte prin virgulă de cuvântul sau cuvintele învecinate.
(Ştefania Popescu, Gramatica practică a limbii române, 1983, p.49)

Prin urmare:

[La mulţi ani VIRGULĂ România SEMNUL EXCLAMĂRII]

S-aude, Ziaru’ Financiar?

Bonus 1: descifrarea foarte complicatului citat din Ştefania Popescu:

- Pătrăţel, ţi-ai făcut temele?
– Pătrăţel, adu carnetul la control!
– Pătrăţel, eşti un prost!
– Pătrăţel, ascultă-mă pe mine!
– Doar ţi-am zis, Pătrăţel, să duci gunoiul!
– Ascultă-mă, Pătrăţel, pe mine!
– Du-te naibii, Pătrăţel!
– Ascultă-mă pe mine, Pătrăţel!
– Felicitări, Pătrăţel!
– Ce ne facem, Pătrăţel?
– La mulţi ani, Pătrăţel!
- Bravo, Pătrăţel!

Bonus 2: alt citat din Ştefania Popescu.

Virgula este semnul care ne ajută să înţelegem textul. Lipsa virgulei face ca cititorul să nu ştie că este vorba de o chemare, mai ales că unele substantive nu au forme specifice pentru vocativ. De exemplu, în propoziţia “Ascultă, Andrei”, în care s-a folosit virgula, substantivul Andrei va fi citit cu intonaţia vocativului şi vom înţelege că el exprimă o chemare, pe când propoziţia “Ascultă Andrei”, în care virgula a fost neglijată, va fi înţeleasă ca o simplă comunicare despre andrei, ca persoana despre se spune ceva (Andrei ascultă (ceva); El ascultă), nu ca persoana a II-a căreia i se adresează vorbitorul.

(Ştefania Popescu, Gramatica practică a limbii române, 1983, p.49)

Prin urmare, Antena 3, noi citatul din poza de mai jos îl vom citi drept o afirmaţie, şi anume că România dă (în sfârşit!) un semn de viaţă (după ce va fi fost în comă, evident) – ceea nu poate decât să ne bucure şi va să zică că (deşi lumea rea zice că Antenele-s împotriva guvernului) Antena 3 ne anunţă că, în sfârşit, graţie măsurilor guvernului, România are puls din nou. Noi citatul de mai jos nu-l putem citi drept un îndemn (Românio, dă, fato, un semn viaţă, că n-avem bani de-nmormântare şi nici măcar loc de veci nu ţi-ai cumpărat!), că-i lipseşte virgula care-l face îndemn (şi anume aia de după “România”, cum ziceam).

_________________________

Da, ştiu, e “a ura ceva cuiva”, nu “a ura pe cineva”.

Şi be: comentariile cu tentă politică vor fi şterse făr’ de milă, că numa’ eu am voie să vorbesc politică aici, fiind eu, evident, singura şi cea mai deşteaptă, inclusiv în domeniul ăsta.

__________________________

Virgulă însă. Prim-ministrul

17/10/2010

Pen’ că mi-e lene să scriu mai detaliat, o să vă zic numa’ atât:
a. Cu articol hotărât, prim-ministru face prim-ministrul, nu cum scrie domnu’ Lucian Gheorghiu.

b. “Conjuncţiile însă, deci şi adverbul totuşi, aşezate în interiorul unei propoziţii, nu se despart prin virgule.” (îndreptarul de la Univers Enciclopedic, 2001, p.67) Adică “Prezența sa a fost însă trădată de coloana oficială…”.

Dar virgulă

14/10/2010

Virgulă dar. Întotdeauna.
Nu vreau [,] dar n-am încotro.

Dar virgulă. Numai uneori.
De exemplu, în Mi-a zis că vine. Dar [,] n-a venit., NU. Corect e: Mi-a zis că vine. Dar n-a venit. sau Mi-a zis că vine. Dar… n-a venit.
Însă în N-a făcut-o. Dar [,] dacă voia, putea s-o facă., DA. Adică virgulă după dar numai dacă se intercalează ceva (adică [,] ceva [,]) – de obicei o propoziţie. Iar în cazul ăsta ajungem la:

Virgulă dar virgulă.
N-a făcut-o [,] dar [,] dacă voia, putea s-o facă.

Limpede?

Sau virgulă sau

11/10/2010

- Copii, când punem noi virgulă înainte de “sau”?
– Io, doamna, io!!
– Zi tu, Bulă!
– Niciodată, doamna!

Eeee…? Are dreptate Bulă, au ba?
Gura lumii ‘ce că are dreptate. Eu, mai cusurgioaică, zic că nu.

Sau (ca şi ori) poate avea sens copulativ, marcând o asociere, o enumerare, sens sugerat şi de acordul la plural al predicatului (Jocul didactic sau povestea cu final moralizator sunt metode eficiente…).
Sau poate marca şi o relaţie apozitivă, de echivalenţă (din punct de vedere referenţial sau terminologic): Foarte devreme sau la primele semne ale apariţiei soarelui se aude ciripitul păsărilor (echivalenţă referenţială); Analiza semică sau componenţială este o metodă… (echivalenţă terminologică). (GA, vol. I, p.642)

Bun.
Numa’ că de obicei sau e conjuncţie disjunctivă – adică presupune posibilitatea unei alegeri, a unei selectări care poate implica excluderea sau sau alternanţa termenilor. Care termeni uneori se exclud reciproc în toate situaţiile (Urcă sau coboară?) sau doar circumstanţial (Toarnă-mi vin sau ţuică!).
Construcţia disjunctivă poate exprima un raport inclusiv (Citeşte cursul sau notiţele, poate chiar pe amândouă.) sau exclusiv, marcat neambiguu de prezenţa conjuncţiilor înaintea fiecărui termen (Învaţă sau după curs, sau după notiţe.) (GA, vol. II, p.22-23)

Bun.
Acu’, dacă ne ducem la îndreptar (2001, Univers Enciclopedic), ne zice aşa:
233 c. Se pune virgulă între coordonate disjunctive, când încep amândouă cu ba, când, fie, ori, sau: Sau că strada aceea nu mai este, sau că amintirea mea a mutat-o…
234. Coordonatele legate prin şi copulativ ori prin sau nu se despart prin virgulă: Spuie-ţi morţii din mormânt / De sunt eu om sau nu sunt.

Mda.
Numa’ că nicăieri nu zice despre structurile de genul Ar trebui să se pensioneze la 63 de ani (,) sau la 65 de ani, odată cu bărbaţii?
În GA (vol. I, p.639) am găsit numai Păi, se numeşte că v-a vândut şi hârtia cu 120.000, au ba?. E disjunctiv, e cu virgulă, deşi nu-i în pereche (cf. 233), şi e interogaţie.

Acu’, eu zic că Bulă n-are dreptate, pentru că mie-mi pare că structurile de genul Ar trebui să se pensioneze la 63 de ani (,) sau la 65 de ani, odată cu bărbaţii? sunt pe modelul celor de la 233 c, cu “sau…, sau…”. Adică sau la 63, sau la 65. Că e tot raport exclusiv, cum zice GA mai sus. Cam aşa îmi pare mie. Veniţi de ziceţi cum vă pare vouă.

Despre virgulă

01/08/2010

http://publications.europa.eu/code/ro/ro-4100102.htm

Câţi primari are Baia Mare?

18/03/2010

Cel puţin doi, după cum rezultă din titlul dlui Cristian Oprea:

Unul condamnat la închisoare cu executare, celălalt necondamnat (încă?).

Domnu’ Oprea, e vorba de-o virgulă lipsă, v-aţi prins? Temă de casă: explicaţi diferenţa dintre “Cristian Anghel, primarul de Baia Mare condamnat la închisoare cu executare” şi “Cristian Anghel, primarul de Baia Mare [,] condamnat la închisoare cu executare”.

http://www.cotidianul.ro/cristian_anghel_primarul_de_baia_mare_condamnat_la_inchisoare_cu_executare-109924.html

(Cred că m-apuc să fac categorie separată, “suferinţele virgulei”.)

Câte medii are sistemul bancar?

15/03/2010

Cel puţin două.
Dintre care una s-a ridicat la 3.760 de lei.


http://www.gandul.info/financiar/exclusiv-zf-topul-celor-mai-mari-salarii-din-bancile-romanesti-cum-comentati-5745897

Domnu’ CTP, temă de casă:

Explicaţi diferenţa dintre
salarii medii nete mult peste media sistemului bancar care s-a ridicat la 3.760 de lei
şi
salarii medii nete mult peste media sistemului bancar [,] care s-a ridicat la 3.760 de lei .

(Ce-o fi, frate, aşa de greu cu virgulele astea aste relativei?! Că nu pricep defel.)

_______________
Vezi şi:
Relativa şi virgulele ei
Apocalipsa Educaţiei, după Calmâcu.
Tudor Octavian sau despre virgulele relativei.

Câte virgule

15/03/2010

poţi pune aiurea într-un textuleţ?

(Coane Dinule, ăştia nu ştiu scrie româneşte. RATB-ul l-a concediat pe şoferul cu pricina, tălică ce păziţi?)

Distribuirea de virgule

17/01/2010

De către Adevărul.

Şi împreună cu el, virgula între subiect şi predicat.

(Cre’ că mai bine vă lipsiţi de cărţile pentru copii de la Adevărul, că, uite, îi învaţă prostii.)

http://www.adevarul.ro/cultura/colectiile_adevarul/Campiile-se_distribuie_astazi_cu_Adevarul_0_191381288.html

Nepuitorii de virgule

01/01/2010

Puitorii de virgule ai Realităţii nu ştiu să puiască virgule înainte, după, sau înainte&după vocativ:

Forma corectă e:

La mulţi ani, proştilor!

Cu virgulă înainte de proştilor.

Că substantivul (sau pronumele sau ce-l mai înlocuieşte pe substantiv) stă între virgule atunci când e la vocativ.

Relativa şi virgulele ei

07/11/2009

09-11-07 virgulele relativei

Of.
Că nu mai pot, m-am exasperat.
Scribilor, copiii mei, voi chiar nu sesizaţi diferenţa dintre o relativă/atributivă între virgule şi una care nu-i între virgule?

Scribilor, copiii mei, vă prindeţi voi, oare, de diferenţa de sens dintre:

Elevii din clasele terminale de liceu [,] care fac parte din loturile naţionale pentru olimpiade internaţionale [,] ar putea susţine examenul

şi

Elevii din clasele terminale de liceu care fac parte din loturile naţionale pentru olimpiade internaţionale ar putea susţine examenul…

Eh?

Înţelegeţi voi, oare, că dacă-i între virgule, subordonata atributivă / relativă e explicativă şi, adică, adaugă un amănunt care nu e neapărat necesar. Adică elementul ăla ar putea lipsi fără să se modifice sensul frazei.
Dacă punem între virgule atributiva aia rezultă c-avem o explicaţie despre substantivul determinat. Adică despre elevii din clasele terminale de liceu. Elevii, articulat. Adică toţi. Adică, dragii mei, cu relativa aia între virgule i-aţi băgat pe toţi în loturile naţionale pentru olimpiade.

Dacă nu punem relativa / atributiva între virgule se cheamă că-i calificativă şi, adică, arată o însuşire care trebuie precizată pentru a da sensul complet al frazei.

Adică:
elevii care fac parte din loturile naţionale înseamnă acei elevi care fac parte din loturile naţionale (adică o parte din numărul total de elevi)
iar
elevii [,] care fac parte din loturile naţionale [,] înseamnă că toţi elevii fac parte din loturile naţionale.

Of.
Că nu ştiu cum să vă mai explic.

http://www.realitatea.net/ministerul-educatiei-va-organiza-o-sesiune-speciala-de-bacalaureat-pentru-elevii-care-participa-la-olimpiade-internationale_658997.html


Follow

Get every new post delivered to your Inbox.

Join 5,475 other followers