Îmi sunteţi simpatic, că mi se pare că aduceţi oarecum cu unchiul meu, şi tocmai d’asta îmi permit să vă atrag atenţia:
Domnu’ ministru, nu se zice „la toate nivelele„; se zice „la toate nivelurile„.
Domnu’ ministru, nivele e pluralul de la nivelă. Unealtă de zidar, adică. Ştiţi, chestia aia cu bulă de aer, urmaşa firului cu plumb.
Când ne referim la înălţime, stadiu, treaptă şi altele asemenea, zicem niveluri, de la nivel.
Şi blocul, şi ierarhia au niveluri.
E simplu de ţinut minte, domnu’ ministru:
un nivel – două niveluri
o nivelă – două nivele.
Aşa, dom’ ministru. Acu’, sper să nu vă supăraţi şi să-i micşoraţi pensia lu’ mama.
_______________
Update:
DOOM2 acceptă şi pluralul nivele pentru nivel. Nasol. Eu o să zic în continuare niveluri de la nivel şi nivele de la nivelă.
Ambele sunt acceptate : nivele, niveluri. O variantă pentru nivel e nivelă (înălţime). Ca instrument, nivela e unealtă de zidar, dar există şi una care măsoară diferenţa de înălţime între două punce ale unui teren.
Nu, dragă.
Când e vorba de nivel cu sensul de înălţime, treaptă, stadiu, grad, singurul plural acceptat este niveluri. În sintagma lu’ dom’ ministru sensul este ăsta, deci corect este „la toate nivelurile„; la fel cu „blocul are 10 niveluri”.
Că instrumentul se poate chema nivelă sau nivel, caz în care pluralul este nivele, e altă poveste.
(Vezi îndreptarul ortografic al Academiei, prin Institutul de lingvistică „Iorgu Iordan”, ediţia 2001.)
La bloc, etajele sunt şi nivele. Doi oameni pot avea nivele egale de înălţime, dar niveluri intelectuale diferite.
Dragă, dinspre partea mea, tu şi blocul tău puteţi avea câte nivele doriţi.
Io am niveluri – şi de înălţime, şi intelectuale. Iar blocul meu tot niveluri are. Că aşa îmi zic DEX-ul şi îndreptarul ortografic. În caz că te ştii mai bine la chestii de-astea decât Insititutul de Lingvistică, n-ai decât să scoţi tu „Îndreptarul ortografic a’ lu’ Duios corectura trecea”. Ăla în care se scrie „zii” şi „proprii copii”.
Auguri.
NIVÉL, (1, 3) niveluri, (2) nivele, s.n. 1. Înălţimea la care se găseşte un punct, o linie sau o suprafaţă a unui loc, a unui obiect etc. în raport cu un plan orizontal dat. ♢ Nivelul mării = punct situat la înălţimea mijlocie a mărilor şi a oceanelor care comunică între ele, în raport cu care se măsoară toate altitudinile. Curbă (sau linie) de nivel = linie care uneşte punctele suprafeţei terestre cu aceeaşi altitudine faţă de o suprafaţă de referinţă; punct, suprafaţă care corespunde acestei linii. Pasaj de nivel = loc unde se încrucişează (la aceeaşi altitudine) o cale ferată cu o şosea. ♢ Loc. prep. La nivelul… = în regiunea…, în dreptul… ♦ Etaj, cat. ♦ Zonă geologică, subdiviziune stratigrafică a etajelor şi a subetajelor, care se distinge după fosilele caracteristice pe care le conţine. ♦ (Fiz., Chim.) Valoarea intensivă a unei mărimi în raport cu o valoare de referinţă. 2. Nume dat mai multor unelte, instrumente, dispozitive care servesc la determinarea liniei (sau a poziţiei, a suprafeţelor) orizontale sau cu care se măsoară pe teren diferenţele de înălţime dintre două sau mai multe puncte de pe suprafaţa terestră. ♢ Nivelă cu (sau de) apă = instrument construit pe principiul vaselor comunicante, care serveşte la determinarea planului orizontal după înălţimea la care se ridică apa în două tuburi gradate. 3. Fig. Stadiu, grad (de pregătire, de dezvoltare), treaptă (a calităţii), indice (al cantităţii). ♢ Nivel de trai = gradul de satisfacere a nevoilor materiale şi spirituale ale populaţiei unei ţări, ale unor clase sau ale unei persoane în condiţii istorice date. [Var.: (2) nivélă s.f.] – Din nivela (derivat regresiv).
Păi, ce mai chichirez gâlceava ? Nivel, niveluri, nivele ! Substantiv neutru. Apropo : zii, lăutare !
Zi ce vrei să-ţi cânt. 🙂
Susţin varianta niveluri, ca plural pentru nivel. Totuşi, conform DOOM2, nici forma nivele nu este greşită.
Bine, conform DOOM-ului pluralul de la cireaşă e cireşi, iar nici o se scrie, de fapt, nicio. Probabil, DOOM 3 va zice că e corectă forma să aibe.
Părerea mea este că, dacă avem o lege (iar în domeniul lingvisticii, DOOM este un fel de lege), trebuie să o respectăm, chiar dacă nu este perfectă. Alternativa este anarhia. Scrie fiecare după propriile reguli.
Părerea mea este că anarhia o instituie însăşi Academia, atunci când îndreptarul ortografic şi DOOM-ul, ambele editate de ea, Academia, se bat cap în cap.
Apoi: chiar şi în cazul în care limba ar fi normată prin legi, asta nu înseamnă că legile nu pot fi strâmbe. Să dai lege că pluralul de la cireaşă e cireşi, doar pentru că unii oameni zic „am cumpărat un kil de cireşi”, e ca şi cum ai da lege că e corect să zici „ei este„, doar pentru că o bună parte a populaţiei zice aşa. Limba va fi fiind ea un organism viu, în continuă evoluţie, dar asta nu înseamnă că orice greşeală a părţii trebuie să devină normă/lege a întregului.
În orice caz, folosirea limbii e oricum, întotdeauna, deviantă de la normă, că nu cred să existe om care să vorbescă 100% conform DOOM-ului sau îndreptarului întotdeauna, oriunde, oricând. Ceea ce normează Academia, prin diversele sale instituţii, e limba, ca ansamblu de -tocmai- norme. Folosirea/uzul limbii încalcă normele, aproape întotdeauna. Dar asta nu înseamnă că un ziarist sau un PR-ist sau un marketer are dreptul să încalce norma în textele/zicerile sale publice. Căci la asta mă refer eu p-aci.
Din moment ce DOOM2 a fost publicat la câţiva ani după îndreptarul ortografic, cred că-i firesc să acordăm prioritate DOOM-ului. Continuând comparaţia cu legile, legea nouă o substituie pe cea veche.
Sunt de acord că unele legi sunt strâmbe. Totuşi, până când se schimbă, trebuie să le respectăm, nu?
Limba este la urma urmelor un set de convenţii. Decizia în favoarea unei convenţii în defavoarea alteia poate fi uneori pur arbitrară. Şi cine altcineva decât Academia Română ar avea autoritatea să ia decizii în acest domeniu?
Sunt perfect de acord cu afirmaţia „Iar asta nu înseamnă că un ziarist sau un PR-ist sau un marketer are dreptul să încalce norma în textele/zicerile sale publice.” Nu sunt însă de acord că fiecare vorbitor al limbii îşi poate stabili propria normă. Dacă ultima ediţie a DOOM-ului spune că este corect nivele, ca plural pentru nivel, atunci asta este, chiar dacă mie personal nu-mi convine şi găseam distincţia nivel/niveluri – nivelă/nivele foarte potrivită.
Mihai dragă, realitatea însăşi este un set de convenţii 🙂 . Ea există atâta vreme cât o definim ca atare. Conform teoriei tale, dacă mâine mă hotărăsc să schimb punctul de referinţă (în mod arbitrar, cum zici), stabilesc altă convenţie şi realitatea de azi devine mâine irealitate sau non-realitate sau anti-realitate.
Academia poa’ să ia ce decizii vrea ea, dar nu în mod arbitrar. Din punctul meu de vedere, Academia, cât o fi ea de Academie, nu poate hotărî din senin că nici o se scrie nicio, aşa cum nu poate hotărî din senin că e corectă forma să aibe.
Nu cred să fi zis asta. Din punctul meu de vedere, limba e un ansamblu de norme (asupra cărora, da, Academia are un cuvânt de spus, dar nu în mod arbitrar), dar folosirea limbii e aproape întotdeauna deviantă de la normă. Ceea ce nu înseamnă că vorbitorul are dreptul să devieze sau că şi-a făcut alt set de norme, personale. Oricum, în uzul curent al limbii devierea apare vrând-nevrând, dar regula comunicării eficiente o limitează, tocmai ca să nu se ajungă la babilonie (mai degrabă decât anarhie).
Profit de acest prilej ca s-o rog pe doamna Academia să nu introducă în DOOM forme de genul să aibe, crează, nu fii, va-ţi, î-mi, chiar dacă o foarte mare parte a vorbitorilor nativi de limbă română le folosesc. Tot cu acest prilej o anunţ pe doamna Academia că, în caz că face acest lucru, mă voi considera minoritate lingvistică discriminată şi voi face lăcrămaţie la UE.
deci 1-0 simona, mihai a fost doom-at B-) B-)
pipp, îţi mulţumesc pentru susţinere. aş vrea, totuşi, să nu se ajungă la bătăi de stradă între suporteri, pe cât posibil. 😀
Simona, chiar dacă nu ai spus în mod explicit că fiecare vorbitor al limbii îşi poate stabili propria normă, din poziţia ta cam asta se înţelege. Îl taxezi pe Sârbu nu pentru că a încălcat norma oficială, cea stabilită de DOOM2, ci pentru că a încălcat norma ta (în care pluralul lui nivel este doar niveluri).
Cred că am căzut că de acord că, în unele privinţe, în DOOM2 nu s-au făcut cele mai inspirate alegeri. Totuşi, ţinând cont de cât de batjocorită este astăzi limba română, mi se pare foarte important să avem un punct de reper. Dacă nu ne raportăm la lucrările apărute sub egida Academiei Române, atunci la ce? Dacă persoane ca tine, care au un respect faţă limba română, nu respectă DOOM-ul, atunci ce ne putem aştepta de la ceilalţi? După mine, decredibilizarea DOOM-ului nu poate aduce nimic bun. Ne vom obişnui să nu mai respectăm nimic.
Mi-aduc aminte de îndârjirea cu care Editura Humanitas şi alte edituri şi ziare au ignorat decizia trecerii la scrierea cu „â” din „a”. Până la urmă, cu foarte puţine excepţii, au acceptat-o. Oare a ajutat la ceva rezistenţa asta?
pipp, cum se ţine scorul? Nu de alta, dar n-aş vrea să cred că am înscris şi de fapt să mi-o fi băgat singur în poartă. :))
Greşit. Norma „mea” nu zice că pluralul de la nivel este „doar” niveluri. Norma „mea” zice că nivele este pluralul de la nivel ca instrument (şi de la nivelă).
Atâta vreme cât DOOM-ul e doar schimbare arbitrară de normă, cum singur zici, nu am cum să mă raportez la DOOM.
Iar Academia, să ne trăiască, ar fi bine să-şi bată capul cum şi pe ce canale să le bage-n cap românilor norma deja existentă, iară nu se inventeze norme noi.
Cu alte cuvinte, în loc să se ocupe de cireşi, căpşuni şi nicio, Academia ar trebui să-şi facă griji pentru a creea, crează, nu fii, zii. Pentru că, la cât de des apar greşelile astea, şi la felul în care se pliază Academia pe „preferinţele consumatorului” de limbă, în versiunea viitoare a DOOM-ului norma nouă o să fie „el crează”.
Din punctul meu de vedere, când juma de ţară zice să aibe şi scrie î-mi, cireşile, căpşunile şi nivelele sunt tichie de mărgăritar în capul Academiei.
Uite termenii motorului de căutare numai pe ziua de azi:
cum e corect zii sau zi-i ?
zi-i lui
creeaza sau creiaza?
fi fii
zii sau zi
Vezi tu, când io citesc zilnic chestiile astea, n-am cum să nu mă enervez că Academia, în loc să-şi facă griji pentru aceste nelinişti ortografice ale lui Ionel, îl scoate din pălărie pe niciun, ca să-l zăpăcească de tot.
OK, ar fi trebuit să precizez „nivel, cu sensul de stadiu, grad, treaptă„. Dat fiind că pe pagina aceasta s-a discutat doar despre acest sens al lui nivel, nu şi despre cel de instrument, am presupus că se subînţelege la ce mă refer.
Şi eu sunt dezamăgit de lipsa de reacţie a Academiei faţă de ce se întâmplă cu limba română. Nu înţeleg, de exemplu, de ce au putut să investească atâta muncă într-o lucrare utilă unui număr foarte mic de utilizatori – Gramatica Academiei Române, 2005 -, şi nu au făcut încă o gramatică actualizată pe înţelesul tuturor.
Găsesc că este absolut normal să existe contestări ale unora dintre inovaţiile noului DOOM. Este foarte util că există discuţii pe această temă. Poate că, în urma acestor discuţii, în următoarele ediţii se va reveni la formele vechi. Totuşi, între timp cred că am face un serviciu limbii române dacă am respecta DOOM-ul şi am promova respectarea acestuia, aşa cum este el, cu bune şi cu mai puţin bune. Mi-e teamă că, dacă vom aştepta ediţia perfectă pentru a o respecta, vom avea muuult de aşteptat.
Păcat că ăştia de la WordPress nu s-au gândit şi la o funcţie de editare. Iar o erată pentru un post pe blog cred că ar fi chiar superfluă. 🙂
Oricum, mă bucur că ţi-am descoperit blogul. O să stau cu ochii pe el.
da’ forma „sa aive” nu este academica ma roooog? :>
Nu. Forma academică acceptată este „să aivă”. 🙂
imi pare rau, ma duc sa-mi fac petitie la UE si la Drepturile Omului (da, astea se scriu majuscula dupa capu’ meu!) sa-mi dea „sa aive”, este asa de… exotic! (acu’ serios, chiar imi place, da’ nu e de la mine din sector, la noi se zice „sî aibî”, pentru ca putem)
ce mult se comenteaza pe blogul asta! (vorbesc serios, am scris o groaza azi-noapte (cel putin asa-mi amintesc) si nu mai sint pe lista, o vai!)
felicitari! 🙂
ps: (p.s.????) da’ de cind dateaza pluralul ciresi? ca la mine n-au ajuns decit capsunele (io chemindu-le capsuni) si nicio-ul niciunului… macar e in voga iar Ciresarii?
De când cu noul DOOM (Dicţionar Ortografic, Ortoepic, Morfologic). Fooaaarte contestat 🙂 . Au decretat că pluralul de la cireaşă e cireşi, de la căpşună – căpşuni (ceea poa’ să fie ok) şi, din senin, că tre’ să scriem nicio şi niciun.
Academia Romana inca nu s-a pronuntat asupra folosirii genitivului romanesc sau caragialesc-depinde de unde privim lucrurile-la feminin?
cum majoritatea parintilor sotiei mele imi zice: sa-i spui lu’Bianca si de asemenea,toata lumea din jur foloseste aceasta cale de exprimare, s-ar putea ca intr-o zi in loc sa folosim exclusiv varianta cu „sa-i spui Biancai”, Academia Romana sa accepte si aceasta din urma.
Ce ziceti voi? 🙂
Da, probabil că după ce va fi trecut de la „nici o” la „nicio” şi apoi la „nici-o” şi-napoi la „nici o”, abia atunci Academia se va preocupa şi de genitiv-dativul popular cu „lu’ mama” şi o să-l accepte, mai întâi sub forma de „lui mama”, apoi „lu’ mama”, apoi „lumama”, apoi „lu-mama”. 😀
Mă amuză copios ce citesc, apropo de genitiv-dativul popular cu “lu’ mama”, fiindcă varianta asta e lux a-ntîia pe lîngă cea generalizată dincolo de Carpaţi (în Transilvania, desigur) chiar şi la nivelul profilor de limba română, nu doar a profilor în general, recte „spune-i la mama”, „dă-i la Zsuzsi”, ,,oferă-i la Florina”, „cere-i la Florin”, „du-i sta la pretenu’ meu” etc.
ERATAAAA!
nu doar AL profilor în general