La un moment dat în viaţa ei, familia Guzu a început să iasă. La un alt moment dat, familia Guzu a terminat de ieşit. Altfel zis, a încheiat ieşirea. Şi mai altfel zis, a încheiat exitul.
Lingvistica ortodoxă consideră că a ieşi, a intra sunt verbe „momentane” – că nu poţi „să ieşi vreme îndelungată” şi nici nu poţi „să începi să ieşi”. (E drept, va fi fiind familia Guzu o familie lungă, şi de când începe să iasă şi până când termină de ieşit trece mai mult de-un moment.)
Pe de altă parte, lingvistica neortodoxă (aia desfrânată, mai exact) consideră că a intra şi a ieşi sunt verbe iterative (repetitive, sau mai degrabă frecventative), adică acţiuni care trebuie îndeplinite des şi cu frecvenţă mare, ca să-şi atingă scopul…
Bon. Indiferent de perspectiva lingvistică abordată, încheierea exitului intră la categoria Biznisu-n limbă de lemn. Ca şi citatu’ de mai jos.
http://www.zf.ro/companii/familia-guzu-a-incheiat-un-exit-de-20-mil-euro-din-fabryo-3925388/
diacritica 
… imi aminteste de o expresie asemanatoare: „inceperea finalizarii lucrarilor la…”
asta cu iesitul e relativa; ma gandesc la o nastere, care nu se petrece precum dopul sticlei de sampanie… :)))
of, aciddu… aia se cheamă că se naşte, nu că iese. 😀
deşi cre’ că ar fi de dorit să iasă (să sară?!) precum dopul sticlei de şampanie. 😀
Blog iti mai lipsea..si asa te crezi u un Zeu ….si pe blogul tau Kulmea vorbesti tot de afaceri, economie si constructii…Ma intreb despre ce vorbesti cu prietenii sau atunci cand iesi cu iubitul in oras …FFF Gay!!!
Păi na, ai văzut Zeu fără blog?
termenul exit are un sens precis: vanzarea intregului pachet de actiuni detinut la o companie. ca orice achizitie, exitul poate dura zile, luni sau ani.
cineva de la concurenta
Ai nău. Ce contest e limba de lemn pe stil nou. Biznisu-n limbă de lemn, adică.
PeSe: Na, că mi-a venit să mă uit în Merriam-Webster. Şi nu, Merriam-Webster nu listează „exit” cu sensul ăla. Zice, printre altele, „the act of going out or away”. Act, nu proces. Dacă procesul este durativ, actul de a ieşi/pleca e momentan, instantaneu. Ieşirea se petrecere instantaneu (mai puţin când familia e lungă şi iese în şir indian, cum ziceam). Când e vorba de biznis, ieşirea/exitul se petrece în momentul anume când omu’ semnează cesiunea de acţiuni. Restul e negociere a termenilor contractului de cesiune. Asta dacă vrem să respectăm logica limbii. Şi dacă încercăm să nu vorbim de-a valma, cum ne dă de gură, că doară suntem ziarişti, nu?, iară nu biznismeni cărora le zboară prin cap numa’ cifre. Ziariştii de biznis tre’ să se ştie şi la cuvinte şi sensuri.