Gospodina românească e snoabă. Marketerul românesc ştie că gospodina românească e snoabă şi se-mpresionează la ce sună străineşte. Sau poate că marketerul românesc e snob şi el (şi incult, pe deasupra – ceea în cazul gospodinei poate fi scuzabil, pân’la urmă).
Dero cu limoncello di Sicilia.
Ca şi cum ai zice Dero cu vişinată de la tanti Miţa.
Ar cumpăra cineva dero cu vişinată? Nu.
Cumpără cineva dero cu limoncello? Se pare că da.
Deşi limoncello e un fel de vişinată, numa’ că din lămâi.
Limoncello, să ne-nţelegem, e un lichior. Lichior de lămâie. E singurul sens al cuvântului, în limba lui, şi anume italiana:
Lemma: limoncello
Sillabazione/Fonetica: [li-mon-cèl-lo]
Definizione: s. m. liquore ottenuto dalla macerazione della scorza di limone in alcol.
www.garzantinlinguistica.it
Deci da, ultima tendinţă pe piaţa detergenţilor: dero cu lichior de lămâie. Unilever, aferim!
Şi mă-ntreb: care dintre ingredientele de aici reprezintă lichiorul?…
Şi dacă dizolvăm detergentul ăla în apă şi-l ţinem la rece, dup-aia putem să-l bem pe post de limoncello?
Etichete: dero cu limoncello, lichior, limoncello, lămâie, Unilever, vişinată
18/03/2009 la 1:38 pm
Uite aici, interviu cu doamna presedinte Unilever Romania (sau asa ceva)
http://www.vivid.ro/index.php/issue/81/page/vivid%20questionnaire/tstamp/1152880656
Citez:
Q: What is the last good book you read?
A: Questa Storia by Alessandro Barricco. [b]I still read a lot in Italian [/b]and I buy a lot online or when I travel.
18/03/2009 la 1:42 pm
Ok, car’ va să zică face parte din categoria „marketeri perfizi”, mai naşpa decât marketerii inculţi. 😀
19/03/2009 la 6:38 am
O fi mare deosebirea între marketer şi marchitan?
19/03/2009 la 9:47 am
Eu nu ştiu. Da-s convinsă că marketerul se crede superior marchitanului, nu ştiu de ce.
20/03/2009 la 12:13 am
Vorbesti de snobism dar te referi la femeile din Romania folosind termenul „gospodina romaneasca”. Cine e snob?
Esti proasta rau si pe deasupra si fudula!
20/03/2009 la 12:25 am
Aşa-i.
Ce să fac, mie Ăl de Sus mi-a dat frumuseţea şi fudulia. Deşteptăciunea a dat-o altora. Probabil, cititorilor diacriticii – care, unii dintre ei, sunt mai deştepţi chiar decât ei înşişi.
Aferim!
24/03/2009 la 8:50 pm
Nu stiu cum e la Romani,iar din spusele unora par a fi ca la noi.
Adica tot ceea ce suna mai „exotic” o sa aiba mai multe sanse
de a se vinasă intre pe piata. In ceea ce privesteargumentulsubiectul de fata,domnii de la reclama sau,ma rog,de la firma au gresit printr-o greseala destul de insemnata,din punctul meu de vedere: anume,limoncello este produsul specific italienesc,ce-i drept,iar in nici un caz sicilian.Limoncello cel adevarat,ori este facut la Salerno,ori la Amalfi.
Data viitoare,daca apucati sa cititi comentariul meu,domnilor de la firma „Dero cu limoncello”,va indemn sa
va aportatiaduceţi modificarile de rigoare!🙂
24/03/2009 la 8:53 pm
Deci, Unilever, dublă greşeală: că limoncello nu-i lămâie, şi nici din Sicilia nu-i. 😀
24/03/2009 la 10:20 pm
ai avut baftă; altora nu le-a dat frumuseţe, da’ le-a dat două fudulii 😀
25/03/2009 la 2:00 am
Era nasol dacă-mi dădea şi frumuseţe, şi două fudulii. 😀
03/05/2009 la 9:55 am
Asta-mi aduce aminte de samponul cu „perle de casmir”
03/05/2009 la 10:02 am
Oooo, da. Deschizător de drumuri în sensul ăsta a fost un şampon de prin anii ’93-’94, nu mai ştiu care era. ‘N-or’ce caz, era un şampon magic care conţinea nu ştiu ce substanţă fermecată. Aveam o colegă foarte încântată – îşi luase şamponul cu pricina pentru că era foarte bun, şi era foarte bun pentru că conţinea substanţa aia. Când am întrebat-o ce e substanţa şi la ce foloseşte, nu ştia. 😀 Problema e că la vremea aia nu ştiam nici eu să verbalizez răspunsul corect, deşi îl intuiam. Aşa că, Nadina, dacă citeşti blogul ăsta, află că substanţa e, într-adevăr, foarte bună, numa’ că nu foloseşte la păr. Foloseşte la marketing.
20/05/2009 la 4:45 pm
M-am trezit şi eu după… ceva vreme, numa’ ce-am intrat pe aici, dar de atunci, tot cu gura pînă la urechi 🙂 A propos de comment-ul din 25 martie…, ba io cred ca ţi-a dat, altfel nu ai scrie aşa cum o faci!:) Mă-nclin (că pălărie n-am…;))
20/05/2009 la 11:11 pm
Aşa-i. Între noi fie vorba, mi-a dat frumuseţe, fudulie şi două fudulii. 😀