Tălică, domnu’ Marean, în loc să te joci de-a ziaristica, ar trebui să mergi la nişte ore de gramatică la clasa a V-a – numa’ că şi acolo s-ar putea să se râdă copiii de matale, că mulţi dintre ei ştiu deja când se scrie dea şi când de-a.
Să-ţi explic, domnu’ Marean, că poate n-ai avut parte când erai mic:
– dea e conjunctivul lui a da; apare numai în structura (el/ea) să dea;
– de-a apare în structuri de genul a se juca de-a, a se da de-a rostogolul, a se da de-a dura.
Domnu’ Marean, drept să-ţ’ spui, mi-e lehamite şi mi s-a sterpezit miştoul între dinţi. Că mă uit la articolu’ ăla şi nu-mi vine-a crede. Da’ na, tălică aseară erai la Realitatea, dându-ţi cu opinia (prin viu grai, din fericire, că acolo nu se văd nici i-urile miniştrilor şi nici cratimele), că doară tălică eşti jurnalist de opinie, nu jurnalist de ortografie, ce mama mă-sii, nu?
diacritica 
nu va suparati, da’ „recunoscă” din rindu’ 2 este un fel de forma asa mai deosebita de conjunctiv incomplet?
multumesc.
Da, e conjunctiv, forma a 2-a, numită şi „Mircea Marian”. Numa’ că dac-apare „se joacă dea”, nici nu-ţi mai vine să te iei de el.
ti s-a spus doar ceva mai devreme ca a fost desfiintat departamentul de corectura de la evz si i-a trimis compania pe oameni in somaj. deci, iata proba – material la greu!
Mircea Marean furnizează material dintotdeauna.