Engleza copywritterului

Firma Confidenţial caută copywritter cu, evident, nivel foarte ridicat de limba engleză.
Deci, io cred că respectivul anunţ e de fapt un prim test pentru candidaţi: adică ăia (151 până acum) care-şi trimit cv-ul pentru postul de copywritter sunt eliminaţi din start, căci e clar că nu au nivelul cel foarte ridicat de engleză cerut în anunţ. Iar copywriter-ul va fi recrutat din rândul celor care nu şi-au trimis cv-ul pentru postul de copywritter. Logic.

Image Hosted by ImageShack.us
http://www.bestjobs.ro/locuri-de-munca-copywritter/138696/2

Anunțuri

Etichete:

15 răspunsuri to “Engleza copywritterului”

  1. t Says:

    eu am trimis cv-ul la un post de corector scris cu greseli si am scris in mini interviu dc primul test e sa le corectam anuntul si l-am corectat, preventiv
    nu m-au sunat 😦

  2. t Says:

    oricum anunturile sunt scrise de secretare deci nu merita sa judeci toata firma 😛
    eu am lucrat ca secretara intr-o vreme si ma ocupam si de postat anunturi pe best jobs, ejobs etc, si ma mai duceam la sefii mei sa-i intreb dc li se pare ok anuntul, dc ii intereseaza si altceva la un candidat (lucram de mai multa vreme acolo, cam stiam ce vor de la angajati si fara sa imi spuna ei) dar nimeni nu avea timp sa se uite si ziceau ca au incredere in mine 😛
    si cu mine avea loc si interviul telefonic, care se derula in engleza si desi nu eram, fireste, calificata pentru postul respectiv, dar stiu engleza si ideea era ca interviul telefonic sa fie eliminatoriu

    da. deci ce vroiam sa spun e ca nu trebuie sa judeci in functie de anunt, in nici un caz nu il face vreunul dintre oamenii importanti ai firmei, deci nu cred ca e cazul sa -si spuna cineva.. ce sa caut eu la o firma care scrie in anunt angajam copywritter 😛

  3. t Says:

    am recitit acum ce am scris si ma intrebam de ce am povestit faza cu interviul telefonic 😀
    si mi-am dat seama
    vroiam sa zic ca in cazul in care un candidat mi-ar fi pus o intrebare in legatura cu niste detalii ale postului ar fi fost f posibil ca eu sa nu le cunosc, si ma gandesc ca s-ar fi pripit dc ar fi renuntat sa vina la interviu doar pentru ca eu nu stiam amanuntele respective. eu eram secretara.
    e valabil si pt anuntul de mai sus

    cand te gandesti cati candidati au aplicat, si cat timp va dura sa-i vada pe toti (sau o parte dintre ei..) incepe sa para normal ca macar anuntul si alte chestii mai putin importante sa fie facute de altcineva decat de mai marii.. sefi 😛

    sper sa nu mai vreau sa mai fac nici o (nicio) precizare dupa ce trimit comentariul asta 😀

  4. diacritica Says:

    anunturile sunt scrise de secretare deci nu merita sa judeci toata firma

    Te-ai uitat tu aşa la mine şi ţi s-a părut că nu prea aş şti cine scrie anunţurile joburi, nu? 😀

    Nu mă-nteresează dacă anunţul e scris de femeia de serviciu, de secretară, de managing director, de ceo sau de acţionarul/asociatul principal. Indiferent cine l-a scris, l-a scris în numele firmei. Iar firma, da, o judec în funcţie de oamenii care lucrează acolo – inclusiv fătuca de la recepţie sau secretara bossului.
    Ideea e: cum e aia o firmă de advărtaizing ai cărei angajaţi nu ştiu să scrie nici măcar „copywriter”? E clar: 1. cam care e nivelul serviciilor; şi 2. cam care e nivelul de profesionalism al eventualilor colegi.

  5. diacritica Says:

    ma gandesc ca s-ar fi pripit dc ar fi renuntat sa vina la interviu doar pentru ca eu nu stiam amanuntele respective. eu eram secretara.

    După mine, percepţia asta despre interviul telefonic e greşită. Că dacă scopul lui e să verifice nivelul de limbă, candidatului îi spui încă de la început că eşti secretara şi că interviul cu pricina e doar pentru testul de limbă, iar discuţia „tehnică” va avea loc într-un interviu ulterior, dacă trece de test. Dacă tu taci ca peştele-n apă şi-i laşi omului impresia că eşti mare sculă pe basculă în firmă sau recrutor cu state vechi şi dup-aia nu ştii să-i răspunzi la întrebări, atunci da, e nasol. Iar candidatul care, în condiţiile astea, ar renunţa să mai vină la interviu ar avea dreptate – că situaţia cu pricina arată tot nivelul de profesionalism din firma cu pricina.

  6. t Says:

    eu cred ca exagerezi in primul comentariu
    sa judeci o firma in fct de angajati e una, dar sa te astepti ca si femeia de serviciu sa stie engleza (presupunand ca ea a scris anuntul etc) asta e cam exagerat.

    Te-ai uitat tu aşa la mine şi ţi s-a părut că nu prea aş şti cine scrie anunţurile joburi, nu?
    uite, eu dc n-as fi lucrat la firma de care ziceam nu as fi stiut cine le scrie. si ma gandesc acum ca in cazul firmelor mari anunturile sunt scrise de cei de la resurse umane (cand au departamentul respectiv). si mi se pare normal in fond ca cei de la resurse umane sa nu aiba aceleasi calitati/ studii, aceeasi experienta in acelasi domeniu etc ca cineva angajat pe un post de copywriter.
    asa cum secretara, dc firma in care lucreaza nu ii cere sa faca altceva decat cafea si sa tranfere apelurile, nu e obligata sa citeasca filosofie sau sa stie 3 limbi straine. e suficient sa faca o cafea cum trebuie, sa nu verse cafelele pe costumele clientilor si sa vorbeasca corect gramatical. dc ajunge sa scrie un anunt pentru bestjobs si scrie copywritter nu cred ca asta o face o secretara incompetenta de vreme ce treburile ei si le face cum trebuie, si nu cred ca asta face firma aia de trei lei doar pt ca n-a avut pe altcineva sa scrie anuntul pentru ca nu l-a considerat f important (oricum se primesc o multime de cv-uri care n-au nici o legatura cu postul, deci ma indoiesc ca prea multa lume citeste cu atentie ce scrie acolo.
    nu spun ca eu as posta un anunt cu greseli, sau ca as trimite un cv-ul inainte sa-l corectez, dar daca cineva a facut-o nu mi se pare sfarsitul lumii
    si m-as duce la un interviu la o companie cu un anunt scris cu picioarele, si m-as decide acolo dc are vreun rost sa-mi bat capul cu asa ceva

    referitor la testul de limba, da, spuneam ca sunt secretara si ca vom avea o discutie preliminara in engleza.
    se intampla sa treaca cineva peste intrebarile mele si sa intrebe in romana cine stie ce chestie referitoare la post care uneori imi scapa si ii spuneam ca asta o sa se discute la interviu, cateodata mi se spunea da, da, da, dar oricum vroiam sa stiu si eu asta…
    si acum imi imaginam ce-ar fi fost ca respectivul candidat sa nu mai vina la interviu pe motiv ca eu nu stiam cu ce se mananca postul ala
    adica exact ce ai spus tu.
    ca judeci o firma „în funcţie de oamenii care lucrează acolo „.
    chiar dc pe cu totul alte posturi
    si treaba mea era sa verific engleza.

  7. diacritica Says:

    dar sa te astepti ca si femeia de serviciu sa stie engleza (presupunand ca ea a scris anuntul etc) asta e cam exagerat.

    Am zis eu asta? Parcă nu. Am zis fix că nu mă interesează cine a scris anunţul. (Mda, se pare că nu reuşesc să fac mesajul să ajungă la receptor. Acu’, nu ştiu dacă-i vina mea sau dac-o fi vreun bruiaj pe canal – că na, receptoru’ nu-i niciodată de vină.)

    Anunţul e scris în numele firmei. Punct. Deci da, pot foarte bine să judec „o firmă întregă” în funcţie de un anunţ de job. (E strict problema firmei dacă anunţurile le scrie femeia de serviciu, iar femeia de serviciu nu ştie engleză. E o bucătărie internă care pe mine, din afară, nu mă priveşte.) Evident, asta-i părerea mea. Tu, la fel de evident, poţi să nu fii de aceeaşi părere.

    După cum filosofia ta despre anunţurile de joburi e diferită de filosofia mea. Simplu ca bună ziua. Eu nu mi-aş trimite cv-ul unei firme care publică un anunţ scris cu picioarele, ca să decid dup-aia ce şi cum. (Deşi, probabil, pe vremuri aş fi făcut-o; sau chiar oi fi făcut-o, nu-mi mai amintresc.) Pentru mine, după ţî ani de experienţă, anunţul scris cu picioarele e un indicator suficient despre firma respectivă. Indicator pe criteriile mele, evident. Care, probabil, sunt diferite de ale tale. Ceea ce nu-nseamnă că unele-s corecte şi alelalte greşite.

    Dar ăsta nu-i blog de jobbing.
    Copywritteru’ lu’ Arena Advertising a intrat la Stâlcirea limbii altora – cu atât mai fascinant cu cât omu’ va să copywrituiască (şi) în engleză. De altfel, îmi pare că asta-i o recidivă. Parcă să zic c-am mai avut de-a face cu ei, tot la stâlciri diverse.

  8. aciddu Says:

    mai pă româneşte, aşa cum recrutoru’ aruncă cv+urile scrise cu picioarele, chiar dacă respectivii sunt (poate) genii în inginerie (deci cu probleme de comunicare, că doară ingineru’ nu poa’ să dea din coadă), aşa şi eu mă uit la cum e scris anunţul.
    un anunţ de angajare scris cu picioarele poate să însemne multe lucruri, dar niciunul dintre astea nu e bun. când pui un analfabet să scrie, sau când pui pe unu’ care nu ştie engleză să scrie în limba cu pricina, înseamnă că ai o problemă de management. de ce aş vrea să mă angajez într-o firmă cu probleme de management?

  9. Radu Popovici Says:

    Si eu cred ca fiecare angajat este oglinda firmei in care lucreaza. Angajatii evolueaza, sau ar trebui s-o faca, pe coordonate permise de managementul firmei. Am renuntat sa mai am de-a face cu o firma fiindca secretara lor, adica prima persoana din organizatia respectiva de care dadeai cu ochii atunci cand le treceai pragul, era imbracata in sort si avea tarlici in picioare. Chiar daca era august si afara se topea asfaltul, nu avea nicio scuza. Sau poate ea avea, dar nu aveau superiorii ei.

  10. Radu Popovici Says:

    @diacritica: Scuze pentru comentariul meu de acum, care nu are legatura cu postarea, dar are cu”chinurile advartaizingului”. Odata cu aparitia gripei porcine, posturile TV au inceput sa difuzeze un avertisment (in genul celui cu excesul de zahar, sare si grasimi…) in care ni se recomanda: „sa evitam contactul cu aglomeratia”. M-am gandit sa ti-l supun atentiei, oricum tu comentezi cu mai mult umor.

  11. diacritica Says:

    Am băgat de seamă avertismentul, în sensul că există, dar cred că nu l-am ascultat niciodată cap-coadă.

    Copywriteru’ care a scris chestia asta trebe să ne explice mai întâi în ce fel putem contacta aglomeraţia, ca să ştim mai bine ce anume să evităm. Să nu dăm mâna cu aglomeraţia? Să nu stăm în calea ei când tuşeşte? Să nu mergem la acelaşi veceu cu aglomeraţia? Să nu ne ppupăm cu aglomeraţia?…

  12. Adrian Says:

    Da’ un contact protejat e voie?

  13. diacritica Says:

    Adrian, tu cu ce te protejezi când ai contact cu aglomeraţia? 😀

  14. Adrian Says:

    Era doar o întrebare de principiu…
    Chiar voiam să întreb ce fel de protecţie se recomandă de către specialiştii în ale aglomeraţiei.

  15. diacritica Says:

    Îl sunăm pe Streinu-Cercel de la „Victor Babeş”, ăla de boli infecţioase, şi-l întrebăm pe el. 🙂

Comentariile sunt închise.


%d blogeri au apreciat asta: