Nu, nu-i .ro, e .com. După cum veţi fi observat deja.
Ei bine, nu. Deşi diacritica este o inimioară de fată, diacritica nu are inimioară din diacritice.
Ei bine, nu – nici Dvs. n-aţi nimerit-o. În mod sigur n-o să găsiţi reclame în franceză dacă le căutaţi după termeni româneşti. Plus că n-aveţi nici o şansă să găsiţi reclamă la dero – că francezii n-au dero. Ăsta e invenţie românească. Restul lumii are detergent.
Îmi pare rău, n-aţi nimerit la dl Pruteanu, aţi nimerit la mine. Sper că, deşi nu-s Pruteanu, articolul meu despre cum îl conjugă Ikea pe „a crea” v-a convins.
Ştiu cum e. Şi eu am uneori senzaţia că fac ortografie degeaba. Într-un cuvânt.
V-am mai întrebat: ce să se scrie cu doi i?
Nu. Din câte mi-aduc eu aminte, substantivele nu determină adjective, ci adjectivele determină substantive. Dar, ce să zic, chestiile astea le-am învăţat printr-a cincea, adică acu’ mulţi ani, mi-e să nu se fi schimbat gramatica între timp… Că na, din senin, din iarbă verde, nu se mai scrie nici o, se scrie nicio. Poate că Academia o fi decis şi că substantivele determină adjective, nu ştiu. Eu zic să scrieţi un mail la Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan”, să-i întrebaţi pe ei.
„ortografie degeaba.” :))
Asta da. O fi căutat argumente solide la chestiune.
În ultima vreme intru la tine pentru distracţie, văd că ai surse serioase. 🙂
Nu, probabil căuta să vadă cum se scrie „degeaba”.
(Nu, nu se scrie „de geaba”, că geabă cred că nu există. 😀 )