Fiţe cons-truite de Heritage.

~ diacritica

Am fost ieri la un seminar. Super-fiţe o-en-gi-ste & si-es-ar-iste într-un super-fiţos Heritage. Restaurant, I mean. (Nu pot să nu mă-ntreb cine naiba a dat purcoiul de bani pentru locaţia aia. Că na, dacă eşti oenge, faci evenimente mai după buget, nu?)
În fine.
Ideea e că m-am zgâit toată ziua la scriiturile de pe pereţi. Sala, tapetată cu vorbe de duh scrise de mână. Vorbele, despărţite în silabe. Una dintre vorbe despărţită aşa:
cons–
truit.
M-a zgâriat pe ochi şi pe nervul cu care despart în silabe, da’ m-am gândit c-oi fi greşit eu toată viaţa mea, crezând că-i con-stru-it. Aşa că m-am uitat azi în îndreptar şi, domnu’ Heritage, îmi pare că aveam dreptate eu (şi cu mama, între noi fie vorba; şi cu încă vreo 3 români ştiutori de carte pe care i-am întrebat); şi anume, con-stru-it.
Acu’, dacă voi ştiţi că-i cons-tru-it, explicaţi-mi şi mie ce şi cum.

(Îmi pare rău că n-am făcut poză. Promit să nu mai plec fără aparat la mine, mai ales când e vorba de evenimente d’astea. Am vrut să rog pe cineva să facă o poză pentru mine, da’ mi-a fost ruşine. Că deja bombănisem în barbă că nu poţi să scrii „crează” într-o prezentare, că-i lipsă de stil. Şi am fost admonestată cu un „şşşşşşşşş” prelung. De două ori. Aşa că n-am mai cerut să mă pozez lângă cons-truit. 😀 )

Publicitate

Publicat de diacritica

21 de gânduri despre „Fiţe cons-truite de Heritage.”

  2. O fi fost. 🙂
    Cre’ c-o să mă duc înc-o tură p-acolo, pe banii mei (cre’ că numa’ o cafea la ei costă cât salariul meu pe-o săptămână), special ca să fac o poză cu cons-truitul, în drum spre budă.

  3. hmm, pentru ca despartirea in silabe din limba engleza (hyhenation) a verbului este, intradevar, cons-truct… prin urmare, inca un calc barbar 😦

  4. Admit că „construit” te poate băga în ceaţă când e să-l desparţi în silabe. M-a băgat şi pe mine în ceaţă când l-am văzut „cons-truit” la Heritage (deşi, dacă ar fi fost să-l despart în silabe automat, fără să filosofez pe temă, n-aş fi avut ceţuri de nici un fel). Când m-am întors acasă m-am dus glonţ la îndreptar, care îndreptar zice clar: când e un grup de 2 sau mai multe consoane, prima consoană intră într-o silabă, iar cealaltă (sau celelalte, indiferent câte), în silaba următoare. Cu câteva excepţii. Iar „construit” nu este printre excepţii.
    (Plus c-am întrebat-o pe mama, de meserie învăţătoare, care mamă s-a uitat urât la mine şi-a zis „ia pune mâna tu sub bărbie, cum ai învăţat în clasa a 2-a” 😀 .)

  5. :)) io n-am inteles-o niciodata p-asta cu barbia. era teroare in copilarie, parol! po’ sa-mi pun io mina sub barbie si sa si dorm cu ea acolo, tot n-o sa ma lamureasca daca s-ul e-n prima sau in a doua silaba.
    …noroc c-am crescut si mi-a cumparat mama indreptar. de barbie.

  6. când e vorba de „construit”, bărbia nu te prea ajută. da’ cum în clasa a doua nu prea pricepi ce scrie în îndreptar, bărbia te ajută să desparţi în silabe „casă”, „copil” şi altele asemenea. 🙂

  7. da, s’traiti!
    da’ trimisu’ la barbie in cazu’ asta era la construit, nu la casa finita. 😀

  9. oo, ce fericire… sa-mi spui si mie ce maninca mama ta, ca poate se ia. si la barbia mea. 😀

  11. doar de doom2 ne ferim, ca are grasimi saturate!

    gata, c-o sa zici ca te spamuiesc pin’ la urma 😀

  16. Vezi… De-acu’ să te razi dimineaţa, ca nu se ştie când tre’ să desparţi vreun cuvânt în silabe, peste zi…

  17. Aşa o fi…
    Da’ ştii povestea ăluia care se lăuda într-un cerc de prieteni că el întinereşte cu 30 de ani când se rade dimineaţa?

  19. A, nu e cu paranormalu’. E doar o întâmplare adevărată (de fapt nu e poveste, am folosit eu greşit cuvântul).
    De faţă era şi nevastă-sa (jinion – cum ar zice francezu’) care l-a întrebat „nevinovată”: Dragule, da’ nu vrei tu să te razi seara?

Comentariile nu închise.