Mi-a scăpat bucăţica asta din discuţia Liiceanu-Prelipceanu&Chiriac, da’ parcă să zic că obsesivitatea persoanală e a Realităţii, nu a lui Gabriel Liiceanu.
Persoanalele Realităţii
3 gânduri despre „Persoanalele Realităţii”
Comentariile nu închise.
diacritica 
err… nu pune mina-n foc. l-am mai prins cu diverse ocale. 😀
Acu’, na, nu bag mâna-n foc nici pentru mine (că şi pe mine mă prind cu ocale mai mari sau mai mici), da’ am prins bună parte din discuţie, şi tema nu părea a fi persoanală. Nici măcar din greşeală. 😀
bine venit site-tul!