Bomboana de pe coliva limbii române

A găsit-o aciddu, aici.

Genial.

Reclame

Etichete:

2 răspunsuri to “Bomboana de pe coliva limbii române”

  1. Liviu Says:

    Io nuj care-i situaţia locativă a diacriticii. Adică ştiu că-i constănţeancă, dar nuj dacă stă, la fel ca mine sau ca tot constănţeanul normal, în Bucureşti. Dacă da, poate îi pică din când în când în mână câte un B24FUN. Io aşa păţesc. Cel mai adesea citesc articolele de acolo la o cafea cu un amuzament nu tocmai ingenuu. Uneori, ca în cazul de mai jos, mă amuz de tâmpenia – n-am alt cuvânt – autorului. De stângăcia cu care vrea el să epateze. De vocabularul căutat cu dexul în mână şi folosit cu naturaleţe doar de el crezută (aşa m-a făcut mama, cu zeugma în pix). Unul din autorii ăştia e Teodor Frolu. Minidiatriba de faţă e provocată de articolul ăsta, din care citez: Jerbele de flori din jurul stalpilor este noua creatie a facatorilor de frumos din Bucuresti.[…] Noua inventie totemica reuseste sa scoata din anonimat stalpul de iluminat si sa-i dea valoare artistica cu iz de Tancabesti.

    Noua invenţie totemică? Valoare artistică cu iz de Tâncăbeşti? Domnu’ Frolu, io am fost la Tâncăbeşti, mirosea bine… aproape totemic.

  2. diacritica Says:

    diacritica e dobrogeancă (din variate părţi ale Dobrogei), cu domiţil în Constanţa, locuind fără forme legale în Bucureşti. 🙂

    (Mie simfonie chicioasă îmi pare şi „jerbele … este noua creaţie”. 😀 )

Comentariile sunt închise.


%d blogeri au apreciat asta: