La câte vizite mi-a adus google în ultimele 3 zile ca urmare a gâlcevii ortografice de pe blogul lui Mircea Badea, nu pot decât să-mi doresc la cât mai multe gâlcevi de genul ăsta, pe toate blogurile din top 10. 😀 (Vedeţi c-ar mai fi de discutat în detaliu zi / zii, înşişi / însăşi, cărui/cărei, care / pe care, aceeaşi / aceiaşi. Măcar astea.)
M-am amuzat să selectez, dintre termenii de căutare din ultimele 3 zile, pe ăia cu referire la fi/fii. Bine, oricum e neliniştea ortografică dominantă, da’ zilele astea a atins apogeul.
Şi, evident, pe lângă astea mai erau cam tot pe-atâtea, cu referire la clasicele aceeaşi/aceiaşi, crează/creează, trmite-ţi/trimiteţi, plus: radu tudor loc de naştere, radu tudor locotenent, genul substantivului parfum, comentariu în limba română pentru 08, voi înşişi, volum la păr, despărţirea în silabe a cuvântului copil, cum se scrie şampon în limba engleză, bărbat fără spermă. Plus multe altele asemenea.
Articolul despre să nu fii /vs/ să nu fi, aici.
sa nu fii |
5 |
sa nu fii conjunctiv negativ |
1 |
sa fii se scrie cu doi i |
1 |
fi/fii |
1 |
cand se scrie fi si fii |
1 |
nu fii cu doi i |
1 |
a fi sau a nu fii |
1 |
sa nu fi |
1 |
sa nu fi conjunctiv |
1 |
sa nu fii |
4 |
sa nu fi |
3 |
nu fii |
3 |
nu fi nu fii conjunctivul |
2 |
fi fii |
2 |
cum se scrie sa fi |
2 |
cum se scrie fi |
2 |
nu fii sau nu fi |
2 |
fi fii fii |
1 |
cum se scrie fii |
1 |
fii cu doi de i si cu un singur i |
1 |
” nu fii” |
1 |
nu fi sau nu fii |
1 |
sa nu fi sau sa nu fii? |
1 |
fii fi |
1 |
nu fi sau nu fii |
4 |
sa nu fi |
4 |
fi fii |
2 |
fii sau fi |
2 |
fii nu fi |
2 |
sa nu fii sa nu fi |
1 |
cand se scrie sa fii |
1 |
fi cu 2 i |
1 |
cand se scrie fii cu doi ii |
1 |
cum se scrie sa fii |
1 |
*sa nu fi sa nu fii* |
1 |
diacritica a fi |
1 |
fi/fii |
1 |
sa fii sa nu fii |
1 |
sa nu fi conjunctiv |
1 |
conjunctivul negativ doi i |
1 |
sa nu fi forma negativa |
1 |
conjunctivul negativ doi i |
2 |
sa nu fii conjunctiv |
1 |
fi fii |
1 |
ar fii cu doi ii |
1 |
nu fi conjunctiv |
1 |
cand scri „fii” cu doi de i |
1 |
ortografia verbului a fi la conjunctiv p |
1 |
fi / fii |
1 |
nu fi sau nu fii |
1 |
nu fii vs nu fi |
1 |
cand se scrie fi cu 2 i |
1 |
formarea conjunctivului cu doi i |
1 |
sa nu fii cu doi de i |
1 |
sa fii se scrie cu 2 i pentru ca |
1 |
Cum era aia cu producem prea mulţi filosofi, când ţara de tinichigii are nevoie? Şi replica „vai, ce urât, domnu’ preşedinte, ce-aveţi cu filosofii?, România e o ţară de filosofi”.
Sau aia cu şcoala care produce tâmpiţi şi replica „vai, ce urât, e fals, domnu’ preşedinte, România produce numa’ inteligenţe”?…
Sau aia cu „vai, cum să fie România pe ultimul loc la testu’ PISA”?…
Eh…
Învăţăm literele, citim cuvintele, ştim chiar să căutăm în dicţionar, da’ degeaba. Că de priceput tot nu pricepem nimica – de zici că n-am terminat nici şcoala de tinichigii, darămite p-aia de filosofi.
Am nimerit azi pe-un comentariu de pe ziare.com, pe aceeaşi temă a lui să nu fii şi să nu fi.
O iuzăriţă citită (categoria filosofi, îmi pare), pune acest comentariu:
Aveti mai jos extras din Dictionarul Explicativ al Limbii Romane (DEX)
Dupa cum puteti vedea mai jos, verbul A FI la FORMA NEGATIVA se scrie cu UN SINGUR I.
Asadar, in cazul pus in discutie, CORECT este „sa nu fi bou”.
fi vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. sunt, neacc. s-,-s, is, 2 sg. ești [e- pron. ie-], 3 sg. este [e- pron. ie-], neacc. e [pron. ie], i-, -i, ii, 1 pl. suntém/súntem, 2 pl. suntéți/súnteți, imperf. 1 sg. și pl. erám, 2 sg. erái, 3 sg. erá, 2 pl. eráți, 3 pl. eráu [e- pron. ie-], perf. s. 1 sg. fuséi/fui, 1 pl. fusérăm/fúrăm, m. m. c. perf. 1 sg. fusésem, 1 pl. fuséserăm; conj. prez. 1 sg. fíu, 2 sg. fíi, 3 sg. și pl. fíe; imper. 2 sg. fii, neg. nu fi, pl. fiți; ger. fiínd; part. fost http://www.ziare.com/Testosul_Mircea_Badea_te_invata_sa_nu_fii_bou-857619.html
Deci ştim literele, citim, avem şi dicţionar, ştim şi să scriem, da’ ştim degeaba. Că nu facem diferenţa între conjunctiv şi imperativ. Şi nu vedem că doar la imperativ forma negativă e diferită de cea afirmativă. Deşi scrie clar.
Of.
Pentru numele zeului filosofilor, puneţi mâna pe manualul de gramatică de-a cincea, înainte să v-avântaţi la dicţionare!
Dicţionar degeaba… pe gustul meu.
Doamna PISA zicea că d’ăştia, fincţionali da’ analfabeţi, sunt peste 50%, aşa că ţopăie pe toate drumurile, n-ai cum să te fereşti să nu te calce pe bombeu.
Adevărul e că la noi doar diplomele-s de filosofi, şcolile produc de fapt ospătari şi vânzători de celulare.
Păi io asta am tot susţinut pe nişte bloguri, de era să-mi dau foc la valiză că nu susţineam corul de „vai, ce prostii vorbeşte preşedintele”. Vorbeşte el multe prostii, nu-i vorbă, da’ în chestia cu filosofii a nimerit-o: de prin facultăţi ies nişte filosofi care n-ar merita să fie nici tinichigii.
Şi chiar ştiu despre ce vorbesc, că am avut ocazia să-i văz şi la masteru’ de la ASE şi la ultima tentativă de facultate de drept. Dacă n-ar fi fost moda cu diploma de filosof, jumate din populaţia cu pricina ar fi fost nişte coafeze sau nişte tinichigii de toată isprava. Da’ aşa, ies filosofi care nici măcar dicţionarul nu ştiu să-l citească.