Mauro Barindi. Traducător.

L-am descoperit azi, la Noua revistă vorbită.
Am ciulit urechile.
Câteva observaţii, din zbor:
Domnul Barindi îl foloseşte corect pe „care”.
Domnul Barindi face corect acordul la „în ceea ce priveşte”.
Domnul Barindi vorbeşte româna, nu rotaliana.
Domnul Barindi, deşi e italian, când vorbeşte româna nu are accent italian, nici măcar cadenţă italiană.
Domnul Barindi mi-aminteşte de italianca pe care-am întâlnit-o în iarnă la Pizza Italians de la Bucureşti – vorbea impecabil, din toate punctele de vedere. Singura ei nelinişte – semantică – era legată de diferenţa dintre a pune bot şi a pune botul.
Domnul Barindi a tradus Păsările cerului de Vasile Andru (Editura Allfa, Chişinău, 2000) – Vasile Andru, Uccelli del cielo, Edizioni Controluce – 2008.
Am mai găsit repede-repede pe net încă două chestii:
Nel comunismo: diario di un borsista di rumeno a Iaşi: 30 giugno – 22 luglio 1987
Quattro poesie di Sesto Pals.

Despre Mauro Barindi, aici.

Mi-a plăcut.

Ş-am zis să vă zic şi vouă.  🙂

Anunțuri

Etichete: ,

25 Răspunsuri to “Mauro Barindi. Traducător.”

  1. sadwank Says:

    Pai exista „a pune bot”? Eu stiam de „a face bot” sau „a lasa botul”. Dar daca ne gindim logic si inlocuim botul cu o galeata, de exemplu, nu poti sa lasi galeata fara sa o si pui in fractiunea de secunda urmatoare. Deci s-ar putea sa existe si „a pune bot”.

    PS: nici nu pot sa va spun cit ma bucur ca am dat peste blogul asta.

  2. diacritica Says:

    Pai exista “a pune bot”?

    Din câte ştiu, există. Sau, mă rog, prin părţile mele se foloseşte. A pus bot, adică s-a bosumflat.

  3. F.M. Says:

    Aşa-i: a se bosumfla.

  4. lorin Says:

    Citind postul ăsta şi comentariile, mi-am amintit o expresie pe care multă lume, adică cei din generaţiile postdecembriste îndeosebi, o interpretează greşit sau pe care a denaturat-o. E vorba de „a rămîne cu buzele umflate” care e sinonimă, zic eu, cu „a se bosumfla”. Mereu am văzut scris ori am auzit varianta „a rămîne sau a lăsa pe cineva cu buza umflată”, dar în cu totul alte contexte decît în cel diagnostic. O fi vreo creaţie nouă?!

  5. diacritica Says:

    Eu sunt predecembristă şi pentru mine e „a rămas cu buza umflată / buzele umflate” şi-nseamnă c-a luat ţeapă. N-am auzit-o pe nicăieri cu sensul de „a se bosumfla”, dar o fi vreun regionalism.
    Văd că dex-ul dă A rămâne cu buzele umflate = a rămâne înșelat, dezamăgit în așteptările sale.

    alte contexte decît în cel diagnostic

    Ce-i ăla?

  6. lorin Says:

    1. adică acel context tipic care îl relevă sensul.
    2. Păi tocmai că bosumfleala asta înseamnă: a pune bot, care bot înseamnă a-ţi umfla buzele a dezamăgire. Nu ţi se pare? Asta e imaginea care mi se profilează în ochii minţii cînd aud de buze umflate, de bosumfleală etc. Ţie nu?

  7. lorin Says:

    Apropo de contextul diagnostic :). La facultă nu ai făcut gramatică structuralistă? Pe marele lingvist Ferdinand de Saussure şi Şcoala de lingvistică de la Geneva nu i-ai studiat? Că pe noi ne-au rupt cu gramaticile structuraliste şi transformaţional-generative la universitate :).

  8. lorin Says:

    ERATA!!!
    care îi relevă sensul

  9. lorin Says:

    iar am comis-o!!! orele mici îşi spun cuvîntul 😦
    gramatici generativ-transformaţionale, nu invers.

  10. diacritica Says:

    Între „s-a bosumflat” şi „a rămas cu buzele umflate” diferenţa e mare. Dacă erau sinonime, cum zici, DEX-ul l-ar fi explicat pe unul prin celălalt.

    S-a bosumflat adică s-a-mbufnat, care nu înseamnă c-a rămas cu buzele umflate. Şi nu te bosumfli neapărat cu motiv. Bosumfleala e şi capriciu.

    A rămas cu buzele umflate înseamnă c-ai luat ţeapă, că te-a-nşelat cineva, că te-a părăsit logodnica în faţa altarului, că n-ai primit ce trebuia să primeşti.

    Când alergi după doi iepuri şi la sfârşit rămâi cu nici unul, nu te bosumfli, ci se cheamă c-ai rămas cu buzele umflate.
    Un copil se bosumflă, dar nu prea se-ntâmplă să rămână cu buzele umflate, decât dacă-i ia cineva prăjitura pe care i-a plimbat-o pe sub nas. Ionel, dacă-l ceartă mamă-sa, nu rămâne cu buzele umflate, ci se bosumflă.

    Procesul fizic o fi el asemănător (deşi când rămâi cu buza umflată nu pui bot ca atunci când te bosumfli), dar asta nu le face să fie sinonime.

    Cât despre context, normal că ţie ţi se pare că n-auzi expresia în „acel context care-i relevă sensul”, atâta vreme cât sensul pe care-l aştepţi tu e diferit de sensul pe care majoritatea vorbitorilor îl dau expresiei respective.
    Eu una pe „a rămâne cu buza umflată” l-am auzit întotdeauna în contexte suficient de relevante pentru sensul pe care-l dau eu expresiei.

  11. diacritica Says:

    La facultă nu ai făcut gramatică structuralistă? Pe marele lingvist Ferdinand de Saussure şi Şcoala de lingvistică de la Geneva nu i-ai studiat?

    Prea puţin. Prin anul II, cred. Pentru mine lingvistica e aia făcută cu Teodora Cristea şi cu Eta Hrubaru. Pragmatică, semantică, modalităţi de enunţare, acte de limbaj, analiză de discurs şi altele asemenea.
    Săraca doamna Cristea, nu mai ştia cum să se dezică de gramatica aia structurală de-o scrisese, zicea c-a cerut de ţî ori la minister s-o scoată din programă.

  12. lorin Says:

    Mersi pentru amplele explicaţii de natură semantică ale expresiei „buzate”.
    Apropo! Dar de expresia „a trage mîţa de coadă”, clamată ca fiind „o veche expresie românească”, cică, folosită cu (non)sensul de „a pierde timpul de pomană, a arde gazul degeaba etc., ai auzit? Prea puţini dintre utilizatorii ei pe care i-am cunoscut de-a lungul timpului au vrut să accepte, cu uşurinţă, că ea este o veche expresie franţuzească, al cărei sens e cu totul altul decît cel cu care o foloseau în mod curent. Fă o încercare şi o să constaţi acelaşi lucru, cu siguranţă :).

    Da, şi pentru mine, lingvistica a însemnat şi ceea ce spui că a însemnat ea pentru tine, fiindcă, din fericire sau nu, pe noi ne-au îndopat, ca pe nişte gîşte, cu tot ce s-a putut :). Cartea de căpătîi pentru lucrarea mea de diplomă a fost „Quand dire c’est faire” (How to do Things with Words) a lui Austen, minunată, de altfel, cu ale lui verbe perlocuţionare, şi altele cu autori dintre care doar pe Benvéniste mi-l amintesc cu nostalgie. Pe ceilalţi i-am cam uitat…

  13. diacritica Says:

    Dar de expresia „a trage mîţa de coadă”, clamată ca fiind „o veche expresie românească”, cică, folosită cu (non)sensul de „a pierde timpul de pomană, a arde gazul degeaba etc., ai auzit? Prea puţini dintre utilizatorii ei pe care i-am cunoscut de-a lungul timpului au vrut să accepte, cu uşurinţă, că ea este o veche expresie franţuzească, al cărei sens e cu totul altul decît cel cu care o foloseau în mod curent.

    Păi sensul iniţial în română e „a fi sărac”. Şi cum de obicei eşti sărac dacă nu faci nimic, o fi glisat spre „a sta degeaba”.
    Dar atestă cineva pe undeva că expresia e preluată din franceză? Că dacă expresiile sunt similare nu-nseamnă neapărat că şi vin una dintr-alta.

  14. marcuzzzo Says:

    „a avea covrigii la coada” sau „a avea covrigii in coada” (nu mai tin minte cum am vazut scris) ce inseamna? „avere i poliziotti alle calcagna”?
    Adica sa ai pe cineva in spate de la care fugi ca de moarte? de la care incerci sa te feresti scapand ori fugind?

  15. diacritica Says:

    Cred că e „(nu) umblă câinii cu covrigi în coadă”. Adică „curge (sau nu) lapte şi miere”. Cam aşa ceva. Când îţi închipui că ceva o să fie uşor de făcut sau de obţinut şi de fapt nu-i aşa.
    Formularea aia pe care-o zici tu acolo n-am auzit-o.

  16. Bobina Alina Says:

    Dragul meu amic , Mauro ma numesc Alina , si am un fiu LUcian , ne-am cunoscut la Iasi si atat mi-a fost dor de tine incat mi-a explodat inima si te-am gasit aici. Te salut , prieten minunat , iti multumesc pt tot ceea ce am invatat prin tine ca este un profesor adevarat si perfect instruit si un om de valoare si cultura deosebit.
    M-am hotarat sa-ti pun si eu o intrebare : cum se pronunta corect in limba romana „paine”sau ” pane” hihihihihi

    te imbratisez cu mult drag si dor si sper sa putem vb mai mult

  17. diacritica Says:

    Săracu’ Mauro…

  18. Bobina Alina Says:

    apreciez munca ta si n-am incercat sa fiu patetica sau inoportuna……..mesajul se vrea o surpriza …cam indrazneata pt acest blog care nu este facebook , tocmai in ideea de a-l face sa zambeasca ( pe Mauro , bineinteles )……..iar intrebarea este o gluma , pe care el o va intelege , cu siguranta……..mult succes in continuare si ma bucur mult pt aceasta colaborare care cred ca este de mare ajutor pt generatia care acum invata „cine suntem ” si in ce maniera se abordeaza studiul unei limbi , chiar a limbii romane, radacinile noastre si ale minunatei noastre limbii, fara conotatii patriotice , chiar regasirea de sine prin aprofundarea sensurilor cuvintelor si a spiritualitatii unei culturi mai sa fie , chiar romane. mauro este un exemplu minunat de om care chiar a ajuns sa cunoasca spiritualitatea acestui popor poate mai bine decat noi insine , tocmai prin aprofundarea limbii noastre, adica , un strain…..

    puterea exemplului , este cel mai puternic indemn pt a ne autodepasii prin cunoastere

    intru in „politica ” deja , o zi minunata tuturor

  19. diacritica Says:

    n-am incercat sa fiu patetica

    Nu?…

    Or’cum, io zic să iei exemplu de la domnu’ Mauro şi să aprofundezi sensurile punctului în limba română. Şi ale punctelor de suspensie, (doar) trei. Şi ale i-urilor.

  20. Bobina Alina Says:

    nu mai fi atat de aspru, nu ma cunosti ……………….o sa-ti urmez sfatul si voi urmari sa aprodfnez folosirea semnelor de punctuatie corecta in limba romana folosind aceasta ocazie urmarind acest blog ionteresant incepand cu acest moment ………..imi iau libertatea de a folosi punctele de suspensie asa cum simt …sper sa-mi fie iertat….incercand sa ma erijez de la folosirea corecta a acestora preferand iincarcarea cu anumite stari , sa zic asa ( ,prin folosirea unor puncte puncte mai lungi ) , pe care urmaresc sa le transmit , cu riscul de a fi taios pedepsita …
    nu am absolvit facultatea de litere , doar o umila facultate de stiinte economice , de ceea admit corectia mea , cu multa placere

    daca am fost patetica , am fost intr-un mod accidental inconstient , nu am pretentia ca am nivelul tau de cultura sau al lui Mauro si admit fapul ca mai am de invatat permitandu-mi sa iti cer o mai multa intelegere si deschidere fata de cai care gresesc sau ideea ca toti mai avem de invatat

    ai putea fi un invatator mai umil si mai putin dur , chiar si un om inteligent poate sa se ” prosteasca ” inconstient , poate fi corectat fara sa i se taie capul `

    poated Muro cunoscandu-ma va fi mai ingaduitorn cu mine si mai intelegator…………………ufffffff doamne aajuta

  21. Bobina Alina Says:

    Mauro vroiam sa zic

  22. diacritica Says:

    Scumpete, pentru învăţători, du-te la şcoală. Aicea ne ocupăm cu altele. Şi nu, Mauro n-are nici o treabă cu blogul ăsta. Caută-l în altă parte.

  23. Bobina Alina Says:

    imi permit sa spun Mauro si nu domnul Mauro , intamplator s-ar putea sa-l cunosc mai bine decat dumnoavoastra domnule „diacritica”

    cu mult respect …simpla doamna Alina

  24. Bobina Alina Says:

    draga domn, lasand la o parte infatuarea cu care credeti ca aveti tot dreptul sa va adresati mie , doresc sa ma ajutati cu o simpla adresa de contact a lui Mauro Barindi , atat , pe adresa mea de email , la care aveti acees ; nimic mai mult , promitand ca nu va voi mai inoportuna cu prezenta mea ( indiferent cum o considerati dumneavoastra ) zic nevinovata

    imi cer scuze pt semantica sau ortografierera nepotrivia a cuvintelor, a propozitiei sau a frazei , sincer , habar n-am

  25. diacritica Says:

    Aşea de bine ce-l cunoşti, că-i scrii aiurea pe bloguri. (Dacă omu’ voia să ai adresa lui, ţi-o dădea el însuşi. N-a făcut-o. Obişnuieşte-te cu gândul.)

    Ia, gata, simplă doamnă Alina, că m-am plictisit.

Comentariile sunt închise.


%d blogeri au apreciat asta: