Termeni din IT

La sugestia lui Apolodor, inaugurăm baza de date pentru traducerea termenilor din IT. De la softuri programe la net reţea.

Şi m-am gândit să iniţializez articolul cu „Iniţializare pagină”. Page set-up, adică.
Eu i-aş zice „Aranjează pagina”.

Puteţi să vărsaţi dedesubt coşu’ cu termeni de tradus, cu propunerea pentru traducere, şi eu o să updatez actualizez lista aici.

Iar articolul o să fie accesibil mereu din prima pagină, meniul din dreapta, la „Nelinişti traductologice”.

_______

Bun, deci începem! 🙂

Page setup:
Setări pagină / Aranjare (în) pagină / Începe pagină / Pune(re) în pagină
Share: discuţie aici. Eu optez pentru a şerui. 🙂 Altminteri ar fi 2 traduceri diferite, în funcţie de context: partajează şi distribuie / dă mai departe.

Aşa… ce probleme mai avem? 🙂

120 de gânduri despre „Termeni din IT

  1. Eu i-as zice „setari pagina” pentru ca „aranjeaza pagina” se foloseste de multe ori in formulari precum „aranjeaza si tu pagina aia sa arate mai bine”. In plus, „aranjeaza pagina” parca implica o actiune.
    Uite, de exemplu in SQL Server poti sa pui intr-o diagrama (o „pagina”) o gramada de tabele (sa le abstractizam la niste dreptunghiuri). Tabelele le poti aranja cum vrei tu, tragi de ele, le incaleci, le apropii, le departezi etc. La un moment dat, cind haosul devine de nesuportat, te duci la „Database diagram” si alegi „Arrange Tables”. Si le pune „el” frumos, le aranjeaza unele sub altele, le face de aceeasi dimensiune, chestii d-astea. Adica la misca.
    Ori, daca ma duc la „Page setup”, nu se misca nimic, nu trebuie decit sa bag eu niste numere in niste textbox-uri, sa aleg formatul paginii, orientarea etc. Adica sa fac niste setari.

  2. Aranjarea o văd ca pe o acţiune de pregătire (ca la „aranjarea mesei că vin musafirii”), dar şi de reparare, aşa cum spune sadwank. În felul acesta îi mulţumeşte şi pe cei care nu scriu până nu pregătesc pagina, dar şi pe cei care mai întâi scriu şi apoi o aranjează. Votez, deci, pentru „aranjare pagină”

    În privinţa şeruirii, nu mă mai bag, că m-am băgat odată, şi trebuia să mă abţin (m-am prins prea târziu că era vorba de limbaj IT. 🙂

  3. Dacă mă gândesc bine, lu’ page setup i-aş zice şi „începe pagină”. Simplu şi pe-nţelesul tuturor. 🙂

    (Tot un fel de „iniţializează”, numa’ că mai poporan. 😀 )

  4. Şi ar mai fi „Punere în pagină” sau „Pune în pagină”. Mi se pare francezii aşa l-au tradus, mise en page. Parcă.

  5. page … Poftă bună! 😀

    Mă gândeam la aranjare şi pentru că, de când intră în şcoală, copilul aude:
    „Fiţi atenţi la aranjarea în pagină!” (adică alineate, titlu şi toate alea…)

  6. Da, şi eu tot la aia mă gândesc când zic „aranjare pagină”. Probabil că cel mai corect ar fi „aranjare în pagină”, da’ mă gândesc c-o fi prea lung.

  7. Béranger, noi aicea încercăm să scăpăm de influenţa englezească şi tu o dai pe franţuzească? 😀
    Lasă cum au tradus francezii, gândeşte cu mintea de român. 😀

  8. Page setup = machiere pagină. Sau coafare, după preferinţă… 😀 Share = arată şi la ăilalţi, distribuie; ‘machiază’ 😀 … întinde… 😀

  9. Problema mea… care o am… e aceeași: mi se pare absurd să traduci.
    Dacă anumiți termeni au intrat deja în vorbirea curentă… tot ce poți face e să-i evaluezi cum se potrivesc ca gramatică și ortografie. În românește.
    Dacă n-au intrat… scrie-i așa cum vin dă la ei, din California.
    Și mai vedem.

    Personal… cu tot respectu’ față de toată lumea… asta mi se pare un egzeciț în futilitate.
    Cine face IT… știe sensul termenilor.
    Sunt temeni TEHNICI, ce coada mea!

    Poate vreți să începeți să treduceți termeni MEDICALI în românește?????
    Știți voi… ăia cu ortografie latinească… 😦

    Cine nu face IT… n-are nevoie să i se traducă NIMIC.

    Ce dreaq’ frate… altă treabă n-avem?

    😦

  10. Blegoo, nu despre „cine face IT” e vorba. Ci despre softurile de genu’ MSOffice, adresate utilizatorului de rând, care trebuie traduse în română. Sau care au fost traduse aiurea (vezi iniţializare pagină). Softurile oricum se traduc, mai devreme sau mai târziu, aşa că mai bine ne dăm şi noi cu părerea p-aci, poate în tura următoare de MSOffice o să scrie „aranjare în pagină”, nu „iniţializare”.

  11. initializare pagina este grotesc! i mean cretinoid!
    page setup – configurarea paginii (sau setuparea peigiului)
    share – fa accesibil, da acces (nu’mi iese formularea, dar cred ca acces este cuvantul de baza).

    as adauga cu siguranta o serie lunga de termeni dar nu am office (sau win) in limba romana. nicaieri! 😀 doar stiu ca de cate ori dau cu ochii de ele (pe la clienti) ma descurc greu.

    iar mr blegu’… cand esti la o conferinta microsoft si iti spune cineva in romana ca am suportat tot departamentul de vanzari… si iti ia cateva minute bune sa intelegi ca vroia sa spuna am oferit support departamentului de vanzari, mai romaneste fiind de fapt am ajutat departamentul de vanzari… chiar realizezi ca este nevoie sa se faca o minima ordine in zona. iar cei care s’au murdarit de engleza pe la bot cand nu stiu sa trimita mailuri manageriale fara greseli gramaticale hidoase… c’mon.. fuck off!
    http://castleless.blogspot.com/2008/04/old-blog-azi-conferinta-microsoft-sa.html (credeam ca am notat mai multe aberatiuni lexicoase, dar… il avem doar pe support)

  12. oare pocelile astea la moda o sa devina in timp modalitati de expresie acceptate specific?
    asa a fost probabil si cu frantuzismele, si n-a iesit rau pana la urma…

    sau sunt furculisioane patetice?

    zi-le diacritico!

  13. cea mai faina „traducere” din domeniu am gasit-o la o distributie de linux:

    unfreeze= desteleneste :D:D:D

  14. îţi place «Refresh» tradus «Reîmprospătează»?

    De ce reîmprospătează?
    Cum ar fi, to fresh = a împrospăta, to refresh = a reîmprospăta? 😀
    Numa’ prospături la secarica.ro. 🙂

    Cred că i-aş fi zis „actualizează”.

  15. unfreeze= desteleneste 😀

    Chiar că e mişto şi cred că poate figura ca traducere oficială pentru „unfreeze” în contexte d’alea.

  16. au sunt furculisioane patetice?

    Păi furculisioane sunt toate la-nceput. Şi sună ori nasol, ori preţios. Da’ unele intră încet-încet în uzul curent, nu mai sună bizar, şi după o vreme ajung şi-n dicţionar.

  17. Da, actualizează ar fi fost OK.

    Notă inutilă în eter către Radio România: Pentru românii care nu ştiu, liaison-ul NU se face în numele proprii, deci Port-au-Prince NU se citeşte «portoprans», ci «por-o-prans».

  18. Die, mie nu-mi suna bine „aranjare in pagina” pentru „page setup” din 2 motive:
    1/ gindeste-te la „aranjare in biblioteca” sau „aranjare pe masa”. Se presupune ca aranjezi ceva (carti, farfurii). Ori la „page setup” nu e cazul si nici nu conteaza daca ai sau nu continut. Marginile paginii sint aceleasi si daca ai scris text si daca ai pagina goala.
    2/ In DTP (desktop publishing) cind zici „aranjarea paginii” te gindesti ca ai o pagina (de ziar, de exemplu) cu continut (poze, titluri, subtitluri, text) pe care trebuie sa-l… aranjezi in pagina: faci poza mai mare, micsorezi fontul, pui titlul mai sus etc. Cel putin asa era pe vremea mea, poate acum e altfel.

  19. tot configurare pagina imi suna cel mai potrivit.
    pentru ca aranjare este vag / imprecis. ca om de IT, cand as vedea aranjare intr’un meniu… n’as pricepe exact la ce anume se refera, ce anume crede el (softul) ca face paginii. pe cand configurarea mi se pare foarte precis. am citit si explicatia dex… este in conformitate cu actiunea pe care o desemneaza. http://dictionare.edu.ro/search.php?lexemId=12367
    limbajul din softuri trebuie sa fie din intersectia zonelor lexicale folosite de IT’isti si de utilizatori. ca sa se descurce si unii si ceilalti.
    actualizare in loc de improspatare – corect!

  20. Bérangerule, da’ nu stabileşte nimeni norme. Ne dăm cu părerea. Că mai sunt p-aci oameni care lucrează în traducere şi ajung să traducă softuri.

    Uite de pildă traducerea acceptată

    Acceptată de cine? De Academie? De Asociaţia IT-iştilor? Sau cum?

  21. Acceptată ÎN PROGRAMELE OPEN-SOURCE (gen alea găsibile mai cu seamă în Linux, dar multe-s şi pentru Windows). Adică AŞA TRADUC BĂIEŢII ĂIA APLICAŢIILE.

    Ţi-am arătat cu cine ar fi de discutat. Nu cu cititorii diacriticei, care nu au nici un cuvânt de spus în privinţa traducerii lojisielelor.

  22. Mi-ai zis acceptată unde. (Ceea ce îmi pare echivalent cu „folosită în” – înţeles niţel diferit.)
    Te-am întrebat acceptată de cine.

    Există vreo instanţă care acceptă sau nu traducerile?
    Aceeaşi care a acceptat „iniţializare”?

  23. De BĂIEŢII ĂIA.

    Nu există nici o instanţă în open-source, este o vraişte. Nu e comunism, e vraişte.

    Cât despre Microsoft, nu cred că ai cu cine să vorbeşti.

  24. De BĂIEŢII ĂIA.

    Adică cum ar fi, io fac aici traducerea şi p-ormă zic că-i traducere acceptată. De cine? De mine. 😀

  25. BĂIEŢII ĂIA îs o comunitate. Fişierele traduse de ei au intrat în sursa aplicaţiilor respective, astfel încât, cel puţin pe Linux, aplicaţiile respective au în limba română textele aşa cum au căzut de acord între ei BĂIEŢII ĂIA.

  26. Foarte de acord şi foarte frumos, toată aprecierea pentru ei. Da’ să zici „traducerea acceptată”, de parc-ar fi acceptată de Institutul de Lingvistică, când de fapt e vorba doar de „traducerea acceptată de autorii ei”, e cam mult. 🙂
    Pe bune, e ca şi cum as zice eu despre o traducere de-a mea că-i traducere acceptată. De mine, desigur.

    N-am nimic cu „băieţii ăia”, toată admiraţia pentru ei, şi presupun c-or fi tradus mai bine decât ce-am văzut eu în MSOffice, dar nu despre ei e vorba aici, ci strict de expresia „traducere acceptată” şi înţelesurile sale. Acceptate. 🙂

  27. Câtă vreme traducerile alea au ajuns în aplicaţiile/programele respective, autorii lor au fost înnobilaţi cu oarece autoritate, căci autorii/distribuitorii programelor au ACCEPTAT traducerile!

  28. iar partea trista e ca pe viitor acele traduceri vor fi luate la pachet de dezvoltatorii de soft. pe nemestecate.
    viitor de aur…

  29. Béranger, decide-te! 🙂

    Acu’ îmi zici că

    autorii/distribuitorii programelor au ACCEPTAT traducerile!

    Mai devreme mi-ai zis că

    (Te-am întrebat acceptată de cine.)
    De BĂIEŢII ĂIA.

    E foarte frumos că au acceptat traducerea şi ei şi distribuitorul, dar şi traducerea MSOffice e o traducere acceptată, ba chiar de Microsoft. 😀 😀

    (Asta cu „acceptarea” sună foarte frumos, dar numa’ dă din coadă – că sintagma „traducere acceptată” nu include nici o garanţie de calitate. Decât, cel mult, că-i conformă cu aşteptările utilizatorului comanditarului. Care pot fi foarte scăzute – vezi cazul MSOffice.)

  30. in schimb, traducerea Bitilor in Octeti este crunta. aici intr’adevar, era termen tehnic care trebuia sa ramana ca atare. e ca si cum s’ar fi tradus metrul, celsiusul sau litrul!

    ah.. si imi voi aminti zilele astea… am avut licenta in domeniu IT, acolo a fost fenomenala traducerea obligatorie… conform opiniilor unor neica-nimeni ajunsi profesori pe pile.

  31. Octeţii au intrat în limba română pe vremea dulapurilor alea gen FELIX C-256, pre când România nu era americanizată, ci încă uşor francofilă. Uite de-aia!

    Tot atunci a intrat şi imprimantă. Ce naiba, voiai printer? Ete ula.

  32. Băi, zău că nu vă-nţeleg. Englezismele îs naşpa, da’ franţuzismele precum „imprimantă” vă sună bine. Păi dreptu-i?

  33. ca daca vrei sa ne dam la deutsch’ofilie… sa va vad cum trans…migrati cd-rom’ul care se numeste ceva… scriitor arzator… din cat am mirosit io…

  34. ca daca vrei sa ne dam la deutsch’ofilie…

    Eu numa’ franco- şi italo-. Fonie, nici pe departe -filie.
    Şi oareşicâtăva anglo-. Tot-fonie.

  35. @diacritica: Aha… ei, eu m-am lăsat dus de titlu… credeam că e despre unix, linucsiști, servere, bălării d-astea.

  36. page setup – aranjare pagină
    „setare/configurare pagină” e no no. „Page setup…” e item standard de meniu și se referă afaik la aranjarea paginii virtuale în pagina reală, la setarea parametrilor de printare gen dimensiune, orientare și alte chestii asemănătoare.
    Aranjarea chestiilor în pagină (gen dai poza aia mai la dreapta 5 pixeli… așa… ba nu… ba da, e ok așa! dă umpic mai sus! maaaai sus! auzi, fontul ăla sigur e de 14?) se cheama laying out iar contextul face diferența.
    Zicea cineva că ca om de IT n-ar pricepe ce înseamnă aranjare pagină într-un meniu. Ei bine, domnule om de IT, în caz că nu ai observat, meniurile (ca și celelalte GUI widgets) nu sunt ordonate/grupate random. So, dacă ești atent, o să vezi că „Page setup…” în meniul File (adică primul/Win sau al doilea/Mac din menu bar), pe lângă „Print…” (eventual „Print Preview” se află între ele) o să se refere la aranjarea paginii în… pagină, și nu la altceva. Acel altceva o să-l găsești sub altă denumire în alt meniu/grup.

    share – share
    a șerui nu-mi place (șeruiesc, șăruiesc, șarez, șerez, șer, șăr, șerează, șarează, șeruiește, șăruiește, șerează-mi-o pe-a ta și ți-o șerez pe-a mea! auzi, fata, facem și noi un șer? sigur, pisi, poa’ să vină și prietena ta, facem P2P)

    refresh – refresh
    Refresh-ul e un soi de împrospătare, da’ sună nașpa așa. Actualizare e update. Putem presupune că cele două sunt sinonime, dar refresh ar trebui să rămână refresh și actualizarea ar trebui să rămână update. Un browser [de internet], de ex., face atât update, cât și refresh (cu două sensuri). Update face atunci când își instalează ultima versiune* iar refresh face o dată când [re]încarcă pagina de pe server (reload) și o [re]desenează pe ecran (redraw/repaint) și a doua oară când doar o [re]desenează. În ambele situații rezultatul poate fi același. Când clipești nu se cheamă că faci update.

    octet != bit și există în limba engleză și vine din latina de la octo (=opt). Thus octet înseamnă serie de 8 chestii, iar în CS octet înseamnă serie de 8 biți, adică byte.

    * un update e un patch, iar un patch e rezultatul diferenței dintre două chestii; spre ex. diferența dintre „alabala” și „alabalaportocala” e „portocala”; so patch-ul e „+portocala”, adică ce tre’ să-i adaugi lui „alabala” ca să ajungi la „alabalaportocala”; a nu se confunda update cu upgrade; update e când prietena ta își pune silicoane; upgrade e când îți faci altă prietenă pen’că fosta s-a updatat și a devenit insuportabil de plină de ea, deci s-a dovedit a fi un downgrade

  37. Încă ceva: „Page setup…” poate apărea și într-un program de grafică. Acolo nu mai lucrezi cu o pagină ci cu un canvas. So, tind să cred că acel „page” din „Page setup…” se referă la coala de hârtie pe care printezi și nu la pagina din documentul pe care-l editezi.

  38. a șerui nu-mi place (șeruiesc, șăruiesc,

    Desigur.
    N-ai zis în viaţa ta share-uiesc, fişier share-uit, am share-uit fişierul – că nu-ţi plăceau. 🙂

  39. Refresh-ul e un soi de împrospătare, da’ sună nașpa așa. Actualizare e update. Putem presupune că cele două sunt sinonime, dar refresh ar trebui să rămână refresh și actualizarea ar trebui să rămână update.

    Actualizare pagină /vs/ Actualizare date. Simplu. 🙂
    Plus că update nu-i actualizare, e aducere la zi. Că aşa se zicea înainte s-apară update-ul. O ofertă adusă la zi. Şi cam ăsta-i şi sensul lui update. Up-to-date.

    Când clipești nu se cheamă că faci update.

    Ce-are sula cu prefectura? 😀 Când clipeşti nu rifreşuieşti imaginea şi nici măcar n-o-mprospătezi. Are treabă cu lichidul lacrimal, cu protecţia ochiului etc. Un antivirus, aşa. 😀

  40. „canava” won’t do, pentru că cei care lucrează cu canvas-uri virtuale deja folosesc cuvântul „canvas”.

    Folosesc pls share, fă share, dă share etc. după cum îmi vine.

    Poți să-i spui actualizare atunci când are loc într-adevăr o actualizare a informației ce urmează a fi desenate. „actualizare pagină” nu mere pen’că wtf e o pagină anyway?
    Actualizare e deja folosit pentru update, iar refresh e deja folosit pentru refresh (clientului îi spun că am actualizat baza de date și îi cer să dea refresh în browser).

    Când rata de refresh e scăzută și lucrul ăsta e vizibil ca la un film vechi (cu < 24 fps), spui că [ecranul] clipește (flickers).

  41. “canava” won’t do, pentru că cei care lucrează cu canvas-uri virtuale deja folosesc cuvântul “canvas”.

    Pe principiul ăsta nu mai traducem nimic, că mai toţi iuzării de calculatoare folosim deja termenii în engleză. 🙂

    wtf e o pagină anyway?

    Aicea intrăm deja în filosofia limbajului. 😀

    (Şi oricum ziceam la mişto.)

  42. Păi nu, pe principiul ăsta traducem cu măsură 🙂
    Nu-s literator, da’ după mine algoritmul e cam așa:
    – dacă cuvântul nu e deja în uz, caută un echivalent (aici mi se pare că-i complicat, că tre’ să decizi dacă sensul îi nou sau dacă diferența e notabilă în așa măsură încât să merite un cuvânt nou)
    – dacă nu găsești unul, încearcă să-l adaptezi
    – dacă adaptarea e prea schimonosită, acceptă cuvântul așa cum este
    Nu mere?

  43. dacă adaptarea e prea schimonosită

    Cine decide cât e de schimonosită?
    Cum mai ziceam pe aici, singura diferenţă dintre a şerui şi coafor e că acu’ tot omu’ vorbeşte engleză şi, deşi de cele mai multe ori nu scrie corect nici româna, nici engleza, îl zgârie pe retină să vază scris „a şerui” în loc de „share”. Când s-a băgat coaforu-n limbă, oamenii erau mai puţin preţioşi. Nu scriau ei bine româneşte nici atunci, da’ măcar nu ştiau franceza, ca să strâmbe din nas la adaptarea prea schimonosită a lui coiffeur . 🙂

    E plină româna de adaptări schimonosite. (Ca şi alte limbi. C-aşa-s limbile, se schimonosesc unele pe celelalte.)
    Numa’ când mă gândesc la chaussée şi şosea, trottoir şi trotuar, réchaud şi reşou, mă şi ia migrena de la asemenea schimonosiri îngrozitoare. Că na, fiind eu absolventă de 5 ani de franceză, aş dori să scriem réchaud-ul, réchaud-lui, réchaud-urilor, căci reşou e o adaptare mult prea schimonosită pentru ochii şi urechile mele franţuzite. 🙂

  44. Zicea cineva că ca om de IT n-ar pricepe ce înseamnă aranjare pagină într-un meniu. Ei bine, domnule om de IT, în caz că nu ai observat, meniurile (ca și celelalte GUI widgets) nu sunt ordonate/grupate random. So, dacă ești atent, o să vezi că “Page setup…” în meniul File (adică primul/Win sau al doilea/Mac din menu bar), pe lângă “Print…” (eventual “Print Preview” se află între ele) o să se refere la aranjarea paginii în… pagină, și nu la altceva. Acel altceva o să-l găsești sub altă denumire în alt meniu/grup.

    Sunt uimit. Cum de am trecut pe langa intelepciune atat timp? Iata, este suficient sa tinem minte unde se afla fiecare item („chestie” in limba romana)… de ce sa folosim cuvinte distincte? Daca stim deja sa numaram, nici nu mai este nevoie sa folosim concepte intr’o corelatie rationala! Punem parola universala ****** peste tot si gata. Cand folosim mac numaram intr’un fel, daca e win altfel. Altfel nu numaram deloc. Decat pe degete. Dupa ce le scoatem din nas. Doar sa numaram atenti! Pana la doi. Hai, fie, poate trei – treaca de la mine!

  45. ah, nu. sunt doar avertizari. dau voie sa ma ia peste picior doar prietenilor.
    cat despre afirmatii incoerente sau argumentatii falacioase… nici prietenilor.

  46. sunt doar avertizari

    Avertizările intră şi ele, pe lângă porcăieli, la categoria „chestii nepotrivite pe blogul ăsta”.
    Alexei a avut eleganţa să nu continue discuţia, deşi, probabil, ar fi vrut să-ţi dea replica. Aş aprecia dacă ai face la fel – atâta vreme cât nu poţi renunţa la tonul belicos şi la „avertizări”.
    Mulţumesc.

  47. Interesant articol! Sunt IT-ist, am scris o carte despre sistemul de operare Windows, creez software, ofer si suport tehnic hardware & software de ani buni, editat diverse cursuri. Mai mult de 5 ani am invatat mai mult in engleza.
    Recunosc ca noi, cei din IT, suntem pragmatici, neinteresandu-ne decat substanta, nu forma. Vorba lunga, saracia omului!
    Page setup=setare pagina
    Dar nu-i obligatoriu caci nu exista vreo regula unanim acceptata! La fel ca si in urmatoarele cazuri:
    sit/site
    e-mail/email/eMail
    printare/imprimare
    firewall/zid de foc
    user/utilizator
    pagina web/webpage
    display/ecran
    online/on-line …
    O mare problema pe care am o am in relatia cu clientii este explicarea termenului browser! Nu exista un termen romanesc care sa-l poata inlocui. Bineinteles ca rasfoitor este exclus.
    Exista multe exemple in care Microsoft, Google si Yahoo traduc diferit termenii IT in romana.
    De ce? Pentru ca, de multe ori, nu exista un termen sinonim in romana, care sa ofere acelasi inteles.
    Pot spune „Am deschis rasfoitorul”? Pot, insa nu m-ar intelege nimeni, suna ridicol. N-am facut nicio treaba, nu?
    Mai devreme cineva spunea ca „item” ar insemna „chestie”! In IT item=element! Pentru noi, programatorii, un icon este un obiect, insa poate fi si un element sau o pictograma. Pentru simplitate folosim icon!
    Atat aplicatiile specifice Internet cat si aplicatiile tip desktop sunt create de noi, programatorii. Acolo unde nu exista un termen romanesc care sa poata inlocui cu succes un termen IT, ori folosim termenul IT original, ori il modificam putin, adaptandu-l!
    Ideea este ca trebuie sa ne facem intelesi publicului larg, nu sa trecem vreun examen de gramatica!
    Majoritatea utilizatorilor folosesc deja termenii IT originali, nu mai cauta sa-i adapteze!
    Mai mult de 80-90% din ceea ce citesc, audiez, vizionez, este in limba engleza. Scriu cod numai in engleza. Conversez cu ceilalti programatori in engleza. Uneori ma trezesc ca am probleme cu romana!
    Nu prea comentez pe blogurile romanesti insa blogul asta este foarte interesant. Cum limba romana nu este o limba usoara, este posibil sa-l mai vizitez :)!

  48. Acum m-am trezit si eu sa citesc postul.. asta… articolul asta si mi se pare una dintre rarele discutii cu adevarat interesante de pe internetul asta atat de plin de prostii si lucruri inutile 😀
    M-am luat de multe ori cu mainile de cap citind fraze intregi scrise in romana dar care sa-nnebunesc daca aveau vreun sens conform limbii romane. Si cat de simplu ar fi fost sa spui „program de navigare pe net” decat „browser” sau „simbol” decat „icon”!…

  49. Bine, „program de navigare pe net” nu-i chiar aşa de simplu comparat cu „browser”. Dimpotrivă. 😀
    Tu ai folosi o sintagmă de 5 cuvinte ca să zici ce poţi zice cu unu singur, fie el şi în engleză? Eu nu. 🙂

    Da i se poate zice „navigator”. Eu aşa-i zic uneori.

  50. Evident, este absurd sa zici de 15 ori pe-o pagina “program de navigare pe net” :)) Totusi, „navigator”, iata, e foarte corect. Pe cand „browser” este descumpanitor, intrucat in romana are sens si creierul tre sa faca mai multe operatii ca sa-l primeasca, sa-l inteleaga, sa-l mangaie pe cap si sa-l utilizeze.

  51. Păi nu fac apologia brauzărului, zic numa’ că „program de navigare pe net” nu-mi pare aşa de simplu cum zici tu. 🙂

  52. imi dau si eu cu parerea pe aici.
    page setup cu siguranta ar trebui tradus in setari pagina sau setari in pagina
    De ce?
    a seta inseamna a selecta, a stabili sau configura parametrii (in plus, a seta vine din cuvantul englezesc set, iar set face parte din setup ).
    a aranja inseamna a randui, a pune in ordine ( in engleza a aranja este tradus ca fiind arrange).

  53. Eu scriu „sait”, în general. Dacă, pentru un motiv sau altul, trebuie să pun cuvântul englezesc, îl pun în ghilimele.
    Serios acuma, există o istorie lingvistică serioasă în ce privește neologismele scrise fonetic.
    Mai știe cineva de „nasuflici” și „legăturăgâtlegău”?
    Ei… alea erau propuse ca înlocuitor de „batistă” și „cravată”…
    🙂

  54. oooo, blegoo, nu trezi monştrii neaoşişti, abia ce i-am potolit. 🙂
    (a fost p-aci prin comentarii, mai demult, o discuţie încinsă rău despre gâtlegău vs cravată…)

  55. Bre… io, deci, așadar și prin urmare… eram serios cu faza fonetică. Poate nu sunt corect ca politichie… pe acest sait (sic), da’ îmi mențin lătrătura…
    :))

  56. Blegoo

    Ziceai de fonetică? 😀 –> stai liniştit, doar bâzâi, sunt întărâtat azi, paşnic în general… 🙂

  57. Blegu’ și Diacritica!
    Romgleza și Ortografia!!
    Maidanezu’ și Mitraliera!!!
    … „neaoșii”… la pandaimos!
    Propun o taxă de 1 euroi… la fiecare zbârci de ortografie!
    Iată o soluție pentru ieșirea din criză… nu amețeli guvernamentale…
    Democrația nu înseamnă libertatea de a măcelări limba română.
    Jos fastarzii!
    „P-acilea nu se trece!”
    Hau-hau, chelalau!
    :))

  58. Fastardul chiar trebuie să stea jos, a donat juma’ de litră de A+ şi e cam… blegit…:)

    Mouse – maus – şoarece? 😀

  59. @fastardul: Io zic „maus”.
    Așa și scriu, chit că sună nemțește…
    Mai slăbește-ne cu scuzele de beție… asta face guvernu’, zic.
    🙂

  60. Vrei să zici că scrii aşa, că de zis e evident… 🙂

    Ba, eu prefer să stau jos, că a urlat la mine doamna asistentă: cică am vene fibroase (?) şi se ascund… şi eu sunt mai simţitor…

  61. Îmi place că există o traducere atât de bună pentru databus (magistrală de date). E foarte reuşită dpdv semantic şi sună excelent
    .

  62. cum articulez termenii preluaţi din engleză:

    e-mail: e-mail-ul sau e-mailul?
    mouse: mouse-ul sau mouseul?
    spammer: spammer-ul sau spammerul?

    de plural nici nu mai zic :)) ca ies situaţii ciudate 😀

    un spammer – doi spammer-i
    un mouse – doi mouse-i
    un token – doi token-i

    (PS: termenii trebuie folosiţi intr-o lucrare tipărită)

  63. Când Word-ul (scuze, nu am bani pentru DOOM2!) întâlneşte un cuvânt pe care nu îl are în dicţionarul său, îl subliniază, în ideea că ar putea fi o greşeală de ortografie. Utilizatorul are la dispoziţie, în această situaţie, mai multe opţiuni printre care aceea de a se ignora cuvântul respectiv oriunde ar mai fi întâlnit în restul textului, adică să nu-l mai sublinieze. M-a amuzat traducerea „Ignore All” -> „Ignorare Totală” (care, în limba română, ştiu că are conotaţii relativ jignitoare). Ar merge, mai degrabă, „Ignoră peste tot”, cred.

  64. Streaming video ? „Transmisie în timp real pe internet” ? 🙂

  65. Pentru IT-işti şi anglofili, problemele sunt două: una când ai la dispoziţie o traducere simplă şi cuprinzătoare, dar nu o foloseşti (pentru că programatoru’ juca baschet în liceu în timpul orelor de română), şi a doua când traduci după ureche (că dacă sună la fel, musai înseamnă acelaşi lucru).

    În plus, odată împământenit un termen, nu-l mai schimbi decât cu Academia. Dar putem să ne jucăm un pic de dragul logicii.

    page setup = configurarea paginii
    Nota 1: „aranjare/punere în pagină” sună mult mai bine, dar consecvenţa e mai importantă (settings = configuraţie, setup = configurare); „setări pagină” şi, mai ales, „începe pagină” sunt în altă limba.
    Nota 2: cuvintele româneşti nu au flexibilitatea celor englezeşti, trebuie articulate/declinate/conjugate corespunzător ca să sune omeneşte; prin urmare, nu „configurare pagină”, ci „configurarea paginii” sau „configurează pagina”.

    Şi încă o idee răzleaţă, că tot vorbeam de tradusul după ureche:
    save = păstrează (că doar nu sunt hristosul documentelor şi preferinţelor, să le salvez)

    PS Mă gândeam cum tocmai am călcat în picioare a treia poruncă (a doua pentru catolici) şi că, dacă biblia ar fi fost tradusă de IT-işti, acum am fi avut „cele zece comenzi”. 😀

  66. Asta cu „configurarea” e IT-ism răzleț. Configurezi ce vrei tu, sisteme sau cine știe ce, da’ pagina, în limba română, nu. În limba română pagina s-a aranjat dintotdeauna, nu s-a configurat niciodată. 🙂
    Ideea nu e să traduci motamo (că asta faci, cu scuza consecvenței), ideea e să zici în română așa cum se spune în română. Or în română pagina se aranjează, conținutul se pune în pagină etc.

  67. Exact cum spui tu. Conţinutul se pune/aranjează în pagină. Paginile în sine se configurează (dimensiuni, orientare, margini, formă, număr şamd). Funcţia „Page Setup” nu se ocupă cu conţinutul.

    Iar dacă găseşti o traducere mai bună pentru „settings” decât „configuraţie”, cu atât mai bine, dar nu cred ca pot fi acuzat de motamotism.

    (Nu merg tag-urile HTML în comentarii? Adică etichetele limbajului descriptiv al formei textului. 🙂 )

  68. Conţinutul se pune/aranjează în pagină.
    Pagina se aranjează, după mine.
    Da’, oricum, e puţin relevant. Nu ne-ntreabă nimeni, nici pe mine, nici pe tine.

  69. Dar putem să ne jucăm un pic de dragul logicii.
    Am stabilit asta acum… pffft… trei ore. 😛

    În plus, pe tine s-ar putea să te întrebe cineva, când vom avea o organizaţie pentru standarde care să se ocupe cu jucăriile astea. Nu mă refer la Academie, se-nţelege, ci la un grup în care să fie reprezentate companiile de software, iar media de vârstă să fie sub 99 de ani. Deocamdată nu contăm financiar, dar asta se schimbă în timp.

  70. quote nu merge, iar q îmi pune textul între ghilimele. WordPress are simţul umorului.

  71. În plus, pe tine s-ar putea să te întrebe cineva, când vom avea o organizaţie pentru standarde care să se ocupe cu jucăriile astea. Nu mă refer la Academie, se-nţelege, ci la un grup în care să fie reprezentate companiile de software,

    N-o să mă-ntrebe.

    Există Asociaţia Română de Terminologie, TERMROM. Au şi o bază de date, din păcate neactualizată cam de mult.

    Am mai avut pe aici discuţii despre cum nu Academia trebuie să se ocupe de terminologia din IT – că tot se supărau oamenii pe Academie că nu zice cum ar trebui traduşi termenii softurilor, şi le-am tot zis că asta-i treaba IT-iştilor, că ei sunt cei care vin primii în contact cu termenii ăia, nu lingviştii de la Iorgu Iordan. Şi că dacă cer ajutorul lingviştilor în mod sigur o să-l primească, da’ tre’ să fie iniţiativa lor, că nu-i poţi cere socoteală lingvistului pentru un cuvânt despre care el nici nu ştie că există. (Adică io, IT-ist, dau peste supercalifragilisticus. Nu pot să mă supăr că lingvistu’ nu l-a tradus deja, că lingvistu’ nu-i IT-ist. Pot să propun o traducere şi p-ormă să mă duc la lingvist să-i cer o părere.)

    Şi zicea amicu’ Petronius cum că există un grup d’ăsta de IT-işti care îşi bat capu’ cu traduceri.

  72. Lucrez în IT de mult timp și-mi place și limba română. Cele două se completează reciproc. România are o istorie merituoasă în informatică și mulți termeni străini sunt împământeniiți în românește, în literatura informatică. Post „89 am avut acces la o mulțime de cărți de specialitate, care au depășit capacitățile de traducere. Prin urmare au apărut și termeni forțațti (șarat, șăruit). Unii termeni zgârie în continuare la urechi, alții s-au fixat în forma nouăa, cea veche dispărând în necunoscut. Cum am citit în comentarii, ne dăm cu părerea, în speranța că o contribuție cât de mică va așeza „dialectul informatic” cât mai aproape de sufletul limbii române. Evident este exagerat să ai pretenții să traduci hard (hardware) sau soft (software). Totuși, din dilectul informatic fixat în cărțile de anii 60-90:
    to set-up – a configura
    to share – a partaja (disk partajat, memorie partajată, etc)
    to update – a actualiza
    file – fișier și nu filă în niciun caz
    to deny – a interzice (i-a deniadat accesul!)
    mouse – cred că va rămâne maus și nu șoricel

  73. to share – a partaja (disk partajat, memorie partajată, etc)

    şi share din reclama aia cu „împărtăşeşte-ţi muzica” (nokia), cum?
    „partajează-ţi muzica”? 🙂

Comentariile nu închise.