A deszăpezi, deszăpezire. Prefixarea cu des-, dez-

Mda.
Aud că cu ceva vreme în urmă un blogăr de succes a decretat că se zice a dezăpezi, dezăpezire, şi avea chiar şi diverse explicaţiuni în acest sens.

Copii, să ne-nţelegem: până la viitoarea ediţie a DOOM-ului, noi zicem şi scriem a deszăpezi, deszăpezire. Zicem, da, că eu de când mă ştiu zic deszăpezire, cu s, nu dezăpezire, care-i un peizanism ortoepic.

Şi iaca şi explicaţiile din îndreptarul din 2004 (pagina 32, paragraful 142):

des-. Prefixul des- a devenit dez- în derivatele de la cuvintele care încep cu b, d, g, v, m, n, l, r sau cu vocală. Se scrie şi se pronunţă deci: descoase, desface, deshăma, despărţi, destroieni, dar: dezbrăca, dezdoi, dezgoli, dezveli, dezminţi, deznoda, dezlega, dezrădăcina, dezamăgi, dezaproba, dezechilibra, dezuni.

Nota 1. În derivatele de la cuvintele care încep cu s, ş, j, prefixul des- s-a redus la de-: desăra, desărcina, deşela, dejuga. Se scrie şi se pronunţă dezice, dar deszăpezi, deszăvorî.

Nota 2. Se scrie şi se pronunţă deschide, dezgheţa, nu deşchide, dejgheţa.

Anunțuri

Etichete: , , , ,

28 răspunsuri to “A deszăpezi, deszăpezire. Prefixarea cu des-, dez-”

  1. Béranger Says:

    URA, mulţam, ştiam io că iezistă o iesplicaţie!
    Te propunem pentru priul goncur. 😉

  2. jademan Says:

    Eu mi-s de la ţară, pâliz do not pune pe mine în oală cu orăşenii pe pile, căci şi eu zic ‘deszăpezi’. 😀

  3. diacritica Says:

    Te propunem pentru priul goncur.

    Ierea să zic io ceva acuma…

    (Premiu la copiat explicaţii din îndreptar, doar.)

  4. jademan Says:

    Ignoră tot ce nu-i corect! 😀

  5. diacritica Says:

    Eu mi-s de la ţară,

    Peizan e una, de la ţară e alta.

  6. Martin Says:

    Din cauza asta avem des zapezire? 🙂

  7. diacritica Says:

    Cre’ că. 🙂

  8. DulceDeea Says:

    Dăşchide uşa, creştine… :):):)

  9. castleless Says:

    peizanism! ah, ce m’o mangaiat pe pipota micul eufemism acid.

  10. serban gabriel Says:

    propun o temă 9: lingvistică sau limbistică?
    De ce oare se numeşte lingvistică? De ce să nu se numească limbistică? Iar cercetătorii fenomenelor lingvistice (limbistice) să se numească, în mod firesc, limbişti!
    Că doar nu vorbim cu lingva! Şi nici nu suntem vorbitori de lingvă română, ci de limbă română!
    O fi oare mai uşor de pronunţat „ngv” în loc de „mb”?!? Există o sumedenie de cuvinte ce conţin alăturarea „mb”; în schimb, combinaţia „ngv” este extrem de rară şi contraproductivă. Ca să nu mai spunem că etimologia cuvântului „limbă” este aceeaşi cu cea pentru „lingvistică”, lingvistica fiind, după cum ştim cu toţii, ştiinţa care studiază limba.
    Deci, stimaţi limbişti, haideţi să nu ne mai supunem limbile la eforturi suplimentare, şi să acceptăm ştiinţa numită „limbistică”, la fel ca şi traducerile bilimbe, sau faptul că avem comisar european pentru multilimbism!

    Am sau n-am dreptate? 😉

  11. diacritica Says:

    sau faptul că avem comisar european pentru multilimbism!

    Nu avem.
    Avem comisar pentru agricultură.

    În rest, grow up!

  12. castleless Says:

    serban. mai, in cazul in care ma prezint unui grup compus majoritar din femei si spun ca as fi limbist… crezi ca ele s’ar gandi la propunerea ta sau la faptul ca am sarit calul? …daca le place sau nu saritura de cai, asta este alta poveste…

  13. Béranger Says:

    Lingva noastră-i o comoară… iar unii-s cam lingvuţi.

  14. diacritica Says:

    Iar unii n-au depăşit nivelul poantelor de liceu. Maxim anu-ntâi de facultate, primul semestru, şi defulările aferente cursului de lingvistică.

  15. telvanni Says:

    Adicalea sa inteleg ca am dreptate cand spun dezlocuit, nu?

  16. paproti Says:

    uau

  17. paproti Says:

    e ciudat cum nu da mai multe exemple

  18. paproti Says:

    0

  19. Adrian Oane Says:

    Bre, eu am o metoda destul de simpla exact pentru cazuri de-astea cu prefixul.

    Pur si simplu, daca am dubii, fac familia cuvantului si caut substantivul. In caz ca ala nu e satisfacator (adica il folosesc in niste propozitii sau alte constructii gramaticale) incerc ca imi dau seama care e radacina cuvantului respectiv (sper ca nu fac vreo confuzie).

    Astfel, odata ce am gasit substantivul, e destul de usor sa imi dau seama si de prefix, si daca e un caz aparte (cum ai dat exemplul cu imbraca/ dezbraca).

    Deci, ca sa rezolvi problema cu prefixul, eu cred ca nu e nevoie sa stii chiar extrem de multa gramatica, ci sa fii dispus sa faci familia cuvantului si sa compui cateva exemple.

  20. fisrtofallleta Says:

    Eu am o intrebare, draga Diacritica. Cum se zice corect? desorogonaliza sau dezoriginaliza? si care e explicatia?
    Multumesc anticipat.

  21. fisrtofallleta Says:

    * desoriginaliza…

  22. diacritica Says:

    Nu se zice, că nici a originaliza nu se zice. Da’ dacă tu vrei să zici, zi cum vrei. Indicaţii ai în articolul de mai sus.

  23. fisrtofallleta Says:

    De fapt, este un exercitiu de dictie, cel cu regele Paragarafaramus…cand te vei des(z)originaliza? etc.

  24. diacritica Says:

    Rămâne cum am stabilit: indicaţii clare despre des- şi dez-, în articolul de mai sus.

  25. fisrtofallleta Says:

    merci:)

  26. ana Says:

    Stimate dl/d-na, ok mi-a placut cele spuse despre prefixele des si dez insa la capitolul exprimare m-ai ai de lucrat daca asa te exprim si verbal e grav , cum vine asta „Aud că cu ceva ” , ce mama masii ai facut romana cu femeia de serviciu este usor sa faci copy/paste de pe internet si sa faci comentarii pe seama altora dar noi nu suntem in stare sa vedem paiul din ochii nostri .

  27. ana Says:

    Imi cer scz de greseala „m-ai” vroiam sa zic „mai”

  28. diacritica Says:

    Cere-ţi scuze şi pentru „masii”.

Comentariile sunt închise.


%d blogeri au apreciat asta: