A şti şi a lucra au aceeaşi conjugare, atâta doar că: 1. a şti e de conjugarea a IV-a, în timp ce a lucra e de conjugarea I; şi 2. terminaţiile de, să zicem, prezent ale lui a şti sunt -u, -i, -e, -m, -ţi, -u, faţă de -ez, -ezi, -ează, -ăm, -aţi, -ează pentru a lucra.
În afară de asta (şi de participiul trecut, de exemplu: ştiut / lucrat), a şti şi a lucra au, într-adevăr, aceeaşi conjugare. Şi anume cel puţin un -i în coadă la persoana a II-a singular a indicativului prezent, ca toate verbele limbii române. Care, car’ va să zică şi pe cale de consecinţă, va să zică că au toate aceeaşi conjugare.
_________
Despre i-urile lui a şti, aici.
Sa ma tai, dar eu nu pricep de ce e asa de mare problema pentru atât de multa lume amarâtul ala de „i” !
Apropo de „treaba” cu „i”-urile… mi-a fost dat să găsesc pe fete24.info „să fi” – scris astfel de mai multe ori. Şi când te gândeşti că au peste 5 mii de abonaţi… Am vrut să le atrag atenţia însă formularul pentru comentarii nu poate fi accesat.
O dovadă:
http://www.fete24.info/cum-sa-fi-frumoasa/
@grammar ninja
„Amărâtul ăla de i” denotă că nici limba maternă, fir-ar ea să fie, nu o ştim. Şi mai avem pretenţia să ţinem capul sus şi să ne batem cu pumnii în piept când în marea majoritate a populaţiei nu zac decât semidocţi.