Înscrii, ca scrii, întotdeauna cu doi i: unul din radicalul înscri–, celălalt din terminaţie.
a înscrie / a scrie
înscriu / scriu
înscrii / scrii
înscrie / scrie
înscriem / scriem
înscrieţi / scrieţi
înscriu / scriu
Clar? Primul i, ăla din radical, apare la toate persoanele (plus infinitiv), că de-aia-i radical. Apoi: dacă la eu adăugăm terminaţia -u (şi rezultă înscriu / scriu), la tu adăugăm terminaţia -i şi rezultă înscrii / scrii, cu doi i. Şi tot cu doi i rămâne şi la conjunctiv: să scrii, să înscrii, să nu scrii, să nu înscrii.
Scrisu’ ca scrisu’, da’ cu cuscrii cum rămâne? Că tre’ să fie şi ei scrişi cumva! 😀
Că te pomeneşti că sunt scrişi ca ‘noştri’-i când nu trebuie! 😀