Studiu despre vechimea i-ului din noştri+i

Ca la vreo sută de ani, aşa. Cel puţin.
După cum rezultă din poza de mai jos (pescuită de pe Bucureştii de altădată, cu permisiunea lui Cristian, căruia-i mulţumesc – că blogspotu’ nu mi-a dat voie s-o fac la faţa locului).

Altfel zis: nu vă faceţi iluzii. Noştri cu doi i n-o să intre niciodată-n normă. Nici îmi cu cratimă şi nici voi trimiteţi cu cratimă.
Ghinion. Lingviştii ăia îs ai dracu’ şi nu se lasă-nduplecaţi.

(Dincolo de asta, după cum bine zicea Cristian, e de admirat caligrafia. Ce-nsemnează, domn’e, să nu scrii doar la calculator…)

Publicitate