Dlui Ciprian Botea (Ziarul Financiar) nu i-a returnat nimeni restul la logică. Aşa că a rămas fără. Logică, I mean.
Cum adică să-mi returneze restul?! Ce, eu i-am dat rest, ca să mi-l returneze?! Eu i-am dat nişte bani, iar el trebuie să-mi dea rest, dacă-i cazul. Nu să-mi returneze.
(Cre’ că lu’ dl Ciprian Botea mămica lui îi zicea, când îl trimitea la cumpărături, „Ia de-aici 10 lei şi vezi că tanti de la chioşc tre’ să-ţi returneze 3 lei rest. Jar mănânci dacă-i pierzi!”.)
http://www.zf.ro/banci-si-asigurari/de-ce-magazinele-nu-au-niciodata-suficient-marunt-7250696
diacritica 
ioi… adâncă rău! 🙂 nu m-ar fi dus capul
„… ar fi trebuit să vi-i returneze…” (adică banii) şi ar fi fost corect. Pentru că banii puteau fi returnaţi sub formă de rest. Bine punctat.
Maistore, nu merge… că a returna nu înseamnă a da ceva, ci „a da ceva înapoi”. Or, aci punctajul de serviciu e nul. În fine, într-o ţară care seamănă din ce în ce mai mult cu o glumă proastă… merge orice!
Păi, nu zice nimeni altfel :). Se dau mai mulţi bani (că omu’ are doar bancnote) şi se returnează diferenţa (se dă înapoi din bani, că nu e obligatoriu să fie returnaţi toţi) sub formă de rest.
N-are cum să se returneze diferența. Că nu i-ai dat diferență, ca să ți-o returneze. Nu poți să zici nici „să returneze banii”, că nu ți-i dă pe toți înapoi. La limită poți zice „returnează o parte din bani, sub formă de rest”, ceea ce-i o scărpinare pe după cap. În limba română se zice „a da restul”.
Eu cred că treaba la capitolul ăsta e mai complicată. Eu înţeleg logica ta, dar nu cred că exprimarea e chiar atât de greşită. Indiferent cum spui, noi aici vorbim de valoare. În bani sau în natură, sub formă de rest, de diferenţă, sub formă de cumpărături sau de troc. Iar ceea ce se dă şi se returnează e valoarea. Şi diferenţele de valoare. Sub formă de bani, preţ, rest, you name it. Dar, te rog, nu-mi spune că nu poţi returna o valoare, că ajungem până acolo că n-o să mai poţi returna nici favoarea, n-o să mai returnăm gesturi, voturi, iar dacă mergem pe linia asta, interzicem metaforele, închidem prăvălia cu poeţi, scriitori ş.c.l. şi vorbim doar în cifre. Dacă e să exagerăm cu totul, nici dacă-mi returnează banii împrumutaţi nu e corect, că nu mi-i dă tot pe ăia, îmi dă alţii. Deci, indiferent ce spunem, dacă se subînţelege că e vorba de valoare, eu zic că merge. Chiar şi „returnarea restului”, atâta timp cât se subînţelege că e vorba de „restul de bani” ca valoare. Părerea mea.
Ba e fix atât de greşită. În limba română se spune „a da restul”, nu „a returna restul”. Indiferent ce scuze le găseşti.
Problemă 🙂 : am un măr şi ţi-l dau. Tu îl tai în două şi mănânci o jumătate. Cealaltă jumătate mi-o dai înapoi. Pot spune că mi-ai „returnat restul” ? 😀
No, bine, dragă. M-am plictisit.
Concluzie: cuvintele menite să ne dovedească „erudiţia” ne fac adesea să dăm de bucluc.
Tot românul cu scaun la cap preferă să „dea restul”, nu să-l „returneze”. Dar, de cele mai multe ori, snobismul îi face pe unii să dea în bălării, şi pe alţii-n plictiseală…