Câţi afacerişti sunt în Iaşi?

Conform Antenei 3, unul singur:

Dragi scribi antenişti, studiaţi, rogu-vă, diferenţa dintre „Afaceristul din Iaşi, găsit mort în propria maşină, s-a sinucis” şi „Afaceristul din Iaşi găsit mort în propria maşină s-a sinucis” şi vedeţi dacă vă rezultă vreo diferenţă de sens. Dacă nu vă rezultă, e nasol.

La fel şi pentru „omul de afaceri ieşean”:

Mulţumesc.

9 gânduri despre „Câţi afacerişti sunt în Iaşi?

  1. E foarte la moda chestia asta cu virgulele, nu numai la antene. Vezi la virgule, nene, intr-o singura zi, de-ajung pe-o viata!

    Opriti excesul de virgule! Virgule, go home! Cerem demisia! Este neconstitutional!11

    😀

  2. Oho, acuşica se fac 2 ani de când mă lupt cu ele, cu virgulele, da’ degeaba. Îs mai multe decât mine. Mai mulţi, de fapt. Şi pân’ la urmă au să mă dovedească.

  3. Dom’le, mie mai mult decât numărul redus de afacerişti ieşeni îmi place că p’acolo se sinucid oamenii (ori cine ştie ce prostii mai fac) după ce sunt găsiţi morţi. Am râs cu lacrimi! 🙂

  4. Eh, păi stai așa.. în cazul afaceristului se poate interpreta ca o trimitere la o referire anterioară, „afaceristUL” poate face referire la acela despre care s-a mai vorbit; nu neapărat ca fiind singurul din orașul respectiv. Este adevărat că dacă se folosește adăugirea „găsit mort în propria mașină” lucrurile par mai clare însă NU este o condiție necesară pentru a înțelege la cine se face referie.

  5. Nu.
    Studiază niţel cestiunea relativă explicativă vs relativă calificativă. Că titlul de mai sus e „la bază” o relativă.
    Afaceristul din Iaşi, [care a fost] găsit mort în propria maşină, s-a sinucis
    vs
    Afaceristul din Iaşi [care a fost] găsit mort în propria maşină s-a sinucis

    se poate interpreta ca o trimitere la o referire anterioară, “afaceristUL” poate face referire la acela despre care s-a mai vorbit;

    Asta ţine de sistemul deictic din cadrul textului. Când te raportezi la un alt text spui „afaceristul găsit mort”, fără virgule – adică tocmai „afaceristul ăla de care v-am mai zis data trecută”. Nu „afaceristul, ăla de care v-am zis data trecută” – decât numa’ doar în capul ziariştilor puitori de virgule cu toptanul.
    Şi poţi să mai ai virgule când afaceristul e în opoziţie cu altceva, şi tot în cadrul textului. Afaceristul as opposed to intelectualul. Afaceristul, găsit mort, a murit. Intelectualul, găsit viu, nu a murit.

  6. Problema stă în faptul că ziarele și mai ales în varianta online (sau în cazul de față un articol al unui post TV) au o puternică asemănare cu vorbăria și cu asta în minte putem să ne gândim la o conversație oarecare și să analizăm în felul ăla folosirea virgulei:

    Ion: Mă, a venit un afacerist din Iași ieri să mă întrebe dacă vreau să vând…blabla

    O săptămână mai târziu în altă discuție:

    Ion: Iară a venit afaceristul din Iași să mă întrebe blabla

    Atâta timp cât a fost făcută o referire într-un articol anterior la respectivul individ nu văd de ce cititorii nu ar ști despre ce este vorba, la fel ca în situația de mai sus când se acceptă implicit despre cine este vorba, un afacerist din Iași și nu singurul afacerist din Iași.

    DA, cel mai bine ar fi fost să renunțe la virgulă (și să reformuleze partea cu sinuciderea) DAR nu văd de ce este NECESAR să se renunțe la ele pt. a putea înțelege la ce face referire. Toate astea mă duc cu gândul la un articol în care se explica faptul că limbile nu se deosebesc pe baza a ceea ce ar putea spune ci pe ceea ce spun în mod necesar deci poate că mă contrazic degeaba și ar fi trebuit să fac pauză 5 minute înainte să apăs -trimite comentariu-.
    Dacă îmi spuneți că este vorba doar de anumite norme atunci pot să mă mulțumesc cu acest răspuns dar nu și cu raționamentul său.

  7. Și am citit post-ul dvs. cu Relativa și virgula dar detaliile diferă prea mult și nu duc neapărat la aceeași concluzie.

  8. au o puternică asemănare cu vorbăria

    Vorba scrisă, în general, are o puternică asemănare cu vorba vorbită. Şi se supun aceloraşi reguli, dacă vrei să vorbeşti/scrii corect. S-ar putea să nu vrei sau să ţi se rupă, ceea ce e cazul cu ziariştii.

    cel mai bine ar fi fost să renunțe la virgulă (și să reformuleze partea cu sinuciderea) DAR nu văd de ce este NECESAR să se renunțe la ele pt. a putea înțelege la ce face referire.

    Din faptul că receptorul înţelege mesajul nu rezultă automat că mesajul este corect. Dacă Pătrăţel spune „ei este”, eu, receptorul, înţeleg despre ce-i vorba, dar asta nu-nseamnă că „ei este” e corect. Dacă mata uiţi să pui virgula înainte de „dar”, eu, receptorul, înţeleg despre ce-i vorba, dar asta nu-nseamnă că e corect.
    Dacă ziaristul de mai sus pune virgule, eu înţeleg „la ce face referire”, dar asta nu-nseamnă că ziaristul a scris corect.

    Atâta timp cât a fost făcută o referire într-un articol anterior la respectivul individ nu văd de ce cititorii nu ar ști despre ce este vorba,

    Oh, Sfinte Sisoe al coerenţei textuale, intratextuale, hipertextuale, hipotextuale şi echitextuale!
    a. Pe saitu’ ăla sau într-un ziar sunt mii de articole, cum dracu’ să pleci de la premisa că cetitoriul le-a citit pe toate, ca să identifice „afaceristul”?! Asta are-a face cu common sense, nu cu coerenţa textului.
    şi
    b. Nu despre structura „afaceristul din Iaşi”, cum scrii matale mai sus, e vorba, ci despre „afaceristul din Iaşi , găsit mort, „. Despre adăugirea asta e vorba şi de implicaţiile de sens atunci când o pui (pe sintagma cu pricina, fireşte) între virgule.
    „Afaceristul din Iaşi” e una, „afaceristul din Iaşi , care m-a întrebat ceva, ” e alta, „afaceristul din Iaşi care m-a întrebat ceva” e încă şi mai alta.

    Și am citit post-ul dvs. cu Relativa și virgula dar detaliile diferă prea mult și nu duc neapărat la aceeași concluzie.

    Ba e fix acelaşi lucru, titlul despre care e vorba în articolul de mai sus fiind o relativă cu elipsa verbului, dar ca să accepţi treaba asta tre’ să vezi dincolo de lungul propriului nas logic. Şi, desigur, trebuie să ai competenţă în limba-mumă – pen’ că ca să percepi diferenţa de sens dintre „afaceristul din Iaşi găsit mort” şi „afaceristul din Iaşi, găsit mort,” e suficientă competenţa „empirică”, n-ai nevoie de explicaţiuni şi normă. Da’ nu-i bai, nici măcar ziariştii n-o au. Competenţa.

    pot să mă mulțumesc cu acest răspuns dar nu și cu raționamentul său.

    Sănătate şi vârtute!

    Şi cum bătaia de câmpi logici mă enervează peste poate, închidem aici discuţiunea. Şi, după cum am mai zis, orice comentariu pe temă postat în altă parte, oricât de deştept, va fi şters fără milă.

Comentariile nu închise.