De ce considerăm ca fiind corect doar ce zice Gramatica Academiei, iar nu şi „limba poporului”?

Dintr-o discuţie pe Facebook:

De ce considerăm ca fiind corect doar ce zice Gramatica Academiei, iar nu şi „limba poporului”?

„Corect”-ul e „corect” doar prin raportarea la o normă. În lipsa normei, „corect”-ul pe care-l invoci e lipsit de sens. În lipsa normei care zice că 1+1=2, afirmaţia că 1+1=3 n-are cum să fie incorectă (de fapt nu-i nici corectă, nici greşită).

Într-ale gramaticii, norma o stabileşte Gramatica Academiei, iară nu „limba poporului”, ăla care scrie „noştrii” şi „ar fii” şi „zii” şi „î-mi trimite-ţi”. Limba, evident, evoluează – din fericire, că altfel am fi vorbit şi azi latina şi ne-am fi bătut capul şi cu ablativul ouălor, nu doar cu G-D ouălor/ouălelor. Modificările din „limba poporului” intră cu vremea în normă – de-asta GA are ediţii diferite la câteva zeci de ani, iar DEX-ul, DOOM-ul, mai des. (Modificările de „gramatică” pure et dure sunt mai lente şi se-ntind pe sute de ani – vezi ablativul; lexicul însă se modifică mult mai rapid. Spre deosebire de norma aritmeticii, care-a rămas aceeaşi de vreo câteva mii de ani încoace, dacă nu mă-nşel.)

În materie de gramatică/lexic/ortoepie/ortografie e corect ce e conform cu norma de la momentul respectiv (GA 2005, în cazul ăsta, DEX; DOOM2). „Limba poporului” de azi ar putea să devină normă peste câteva zeci/sute de ani, dar asta nu-nseamnă că te poţi raporta la ea ca să evaluezi „gramatical corect”-ul de azi.

Reclame

Etichete:

44 răspunsuri to “De ce considerăm ca fiind corect doar ce zice Gramatica Academiei, iar nu şi „limba poporului”?”

  1. Richard Says:

    Lingvistica asta e inutila pentru un popor care se raporteaza la Copilu Minune, Mutu si Dan Diaconescu. Acu, pe bune, in afara unei minoritati de pasionati in ale gramaticii si respectului pentru norme, restul folosesc DEX-ul pentru decor.Cind a murit poetul, s-a spart tara in doua, cind a murit Theodor Hristea nu prea.

  2. diacritica Says:

    Lingvistica asta e inutila pentru un popor

    Lingvistica nu e pentru popor, aşa cum nici matematica ori fizica avansate nu-s. Lingvistica, ca şi matematica ori fizica avansate, sunt pentru cei câţiva care le pricep. Deşi nu mă raportez la Copilu’ Minune, n-am plâns la moartea ultimului mare prof de fizică, pentru că habar n-am cine era. Aşa că nu le fac o vină celor care nu l-au jelit pe Theodor Hristea. (De fapt, dacă mă gândesc bine, pe mine doar moartea Teodorei Cristea m-a impresionat, pentru că îi datorez foarte mult.)

  3. CID Says:

    Academicienii ie proşti. Io, care m-am prins de asta, îs mai deştept ca ei.

  4. Fleur Says:

    Din ciclul „Stâlcirea numelor proprii”…

  5. naomi Says:

    Daca limba, evident, evoluează, cei care au mai putin ocazia sa tina pasul, vor fi vesnic ridicolizati

  6. diacritica Says:

    Da, de exemplu cei care pun virgulă între subiect şi predicat, deşi asta-i o chestie care n-a mai evoluat de nişte mii de ani.

  7. Turambar Says:

    Intram in diferenta dintre stiintele exacte si cele sociale si discutam pret de doo piechdiuri si tot n-o rezolvam.

    De ce consideram ca fiind corect doar…? Raspuns pozitiv: pentru ca e mai usor sa ai un standard comun de utilizare. Interinteligibilitate, parca asa ii spune in termeni complicati, nu?

    Raspuns negativ. De gomosi. De rigizi. Dincolo de epitetele voit depreciative, raspunsul este: din cauza de putere. Orice animal numit stat isi exercita controlul represiv printr-o varietate de pirghii la al caror capete, mai mult sau mai putin voalat, sta exercitarea violentei legitime. Una din pirghii este educatia. Scoala. Acolo inveti sa fii cetatean, membru al grupului etnic, acolo ti se netezesc asperitatile locale / regionale si esti tinichigeruit intru o forma comuna, nationala.

    Vezi tu, de-aia sint bombaniti sociologii. Pentru ca in bezmeticeala lor pre-paradigmatica, vin cu diverse calapoduri teoretice care sa explice realitatea. Unele pozitive (structurale), care implicit sustin status quo-ul. Altele tensionate (conflictuale), care implicit sustin contestarea si rebeliunea. Sau rebelizarea, rebelibiunea, rebelingeala, ca sa fim creativi si sa scuipam in ochi un pic rigoarea academica a lui „sa fii” cu doi de iiii.

    😉

  8. miju Says:

    Gramatica Academiei zice ceva si despre ‘ora doi sau ora doua’?
    http://www.tpu.ro/educatie/cum-este-corect-ora-doi-sau-ora-doua-d/
    (in primele douazeci de comentarii sunt facuti tarani cei care zic ora doi; in urmatoarele apar taranii cu explicatii)

    eu, care sunt de acord pana la un punct cu ‘uniforma’, aducerea la un limbaj comun, prin scolarizarea pe regulile de sus, ale statului, cum zice Turambar mai sus, o sa zic in continuare ora doi si asta n-o sa-mi para ciudat

  9. diacritica Says:

    „Ora doi” e regionalism, cred. Nu mai ştiu, e posibil la GA să zică ceva de genul „corect e ora două, dar în limbajul curent apare şi ora doi„. Adică fără să zică că e greşit.

  10. Cârcotaşu Says:

    Io aş zice că cel mai complet răspuns la întrebarea din titlu este: d-aia!

  11. UnSoricel Says:

    Poate prin comparatzie cu alte limbi de circulatie internationala raspunsul ar fi ceva mai adecvat… Altfel spus daca negrii din USA si-ar face atitea ‘seghe mentale’ probabil azi n-am mai avea rap, sau blues sau chiar pop care e atit de ascultat de fetele astea diacritice de pe aici si de ‘barbati educati’ …

    Sau pe dos spus, daca toti care vorbim limba lui Shakespeare am face-o ca el, ‘probabil sigur’ am fi toti poeti nu corporate businemeni !

    Dpmdv limba romana este o limba prea statica si orice incercare de ‘updatare’ ia zeci de ani exact din cauza acelor institutii cit si a citorva care dupa ce s-au obosit sa cuprinda regulile tin la ele mai mult ca la viatza .. fara sa mai intzelega ca limba e un ‘organism viu’ cu bune si rele si orice reguli nu sunt necesara ‘calcate’ ci pur nu sunt prea flexibile !

  12. CID Says:

    Mesajul de mai sus nu-mi apartine.Mesajul real nu a aparut.Nu am sustinut niciodata ca ar fi prosti academicienii,dar e anormal ca niste oameni care n-au nici o pregatire in domeniu sa vina sa-si dea cu parerea.Pentru lingvistica,apelez la un lingvist,asa cum daca am o problema medicala,ma duc la doctor,nu la un academician doctor inginer in suruburi.

  13. diacritica Says:

    Nu am sustinut niciodata ca ar fi prosti academicienii,dar e anormal ca niste oameni care n-au nici o pregatire in domeniu sa vina sa-si dea cu parerea. Pentru lingvistica,apelez la un lingvist

    „Gramatica Academiei” e făcută de lingvişti de la Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan”, care aparţine de Academie.

    După cum bine zici – şi după cum bine vedem noi în cazu’ de faţă – nu e normal ca nişte oameni care n-au nici o pregătire în domeniu (care, adică, n-au idee nici măcar cine face Gramatica Academiei, darămite cum e treaba cu conţinutul ei) să vină să-şi dea cu părerea (despre Gramatica Academiei). Cred că de-acolo ţi se trage şi cu mesaju’.

  14. diacritica Says:

    No, se trezi şi şoricelu’ să-şi dea cu opinia despre limba cea română, pe care n-o ştie a scrie, da’ bine că ştie de seghele italieneşti – nu şi acordu’, că, na, altfel de un’ s-ar mai naşte jazzu’?…

    Cum ziceam şi pe FB:
    Nu-nţeleg cum de românu’ priceput la toate, de la fotbal la, mai nou, lingvistică n-are şi despre fizica atomică păreri la fel de multe şi la fel de argumentate cum le are despre limba română.

  15. Adrian Says:

    Ba are şi despre atomică, poate nu la fel de multe păreri, dar la fel de „argumentate”.
    Aruncă tu cuvântul „radiaţie” la bătaie şi vezi ce de idei pertinente culegi.

  16. Cârcotaşu Says:

    @ Adrian,
    Mamăăă şi ce de păreri! Şi cât de „pertinente”! 😆
    Şi parcă te văz şi pe tine, diacritico! 😆

  17. diacritica Says:

    Io? Cre’ că ultima dată când m-am străduit să am păreri în materie de fizică a fost la bacu’ de acu’ 18 ani.

  18. Cârcotaşu Says:

    Păi da, că doară acolo era musai să emiţi niscai păreri şi d-aia ţi se părea că-i greu. Da’ acu’ e altă treabă… e de plăcere. Doară nu vrei să-mi zici că n-ai nici(of)o părere despre… hai să zicem, pericolul prezentat pentru oraşul Dr. Turnu Severin de către fabrica de apă grea. 😯

  19. diacritica Says:

    Nici nu ştiam că e fabrica aia acolo. 🙂

  20. Adrian Says:

    Da’ nici de radiaţiile cu care te radiază celularu’ la creer n-ai păreri?
    Şi nici de alea pe care ţi le bagă cuptorul cu microunde în ciorbă?

  21. diacritica Says:

    Nu, că io vorbesc puţin la telefon. Şi nici ciorba n-o fac la microunde.
    😀

  22. Cârcotaşu Says:

    ‘aide bre, acu’ vrei să-mi spui c-ai intra fără teamă-ntr-o „mină de uraniu”? Să mori tu? :schock:

  23. diacritica Says:

    Ce să caut acolo, păcatele mele?!
    Mai lipseşte să mă-ntrebi dacă nu mi-e frică să m-arunc de la etaju’ 7 – că dacă mi-e, va să zică că am păreri despre gravitaţie, deci despre fizică. 😆

  24. Cârcotaşu Says:

    Păi vezi, eram sigur că vei considera cele două gesturi ca fiind echivalente. Te-am prins! 😆

  25. diacritica Says:

    De codiţe. 😛

  26. Cârcotaşu Says:

    Nu merge, că am încercat să te găsesc la 89.89.989, da’ mi-a zis că-i greşeală, aşa că prinde orbu’ scoate-i ochii! 😯

  27. UnSoricel Says:

    draga diacritico… cred ca pioneeerele foste cel mai greu se pot abtzine sa dea sfaturi mai ales cind se sesizeza ca ceva in universul lor nu suna consonant vulgar dupa cum l-au invatzat…

    … Mai pe limba ta care nu piere .. limba mea e a mea si-mi apartine precum coada – pot face ce vreau cu ea.. fizica e probabil stiintza … limba e o arta si definitiv oricite reguli ai rumegat si luat nota 10 pentru ele … tot nu se lasa a fi arta ta !… oricum o dai tot numa banalitatzi spui si mai sunt si banalitatzi vechi ale altucuiva..

    La tine tristetzea e ca Sadoveanu nu te-a tzinut pe genunghi in uniforma ! … cindva ! sau, poate ca mama nu te-a lasat la Cenclu seara !… ce vremuri nene au fost si le-ai scapat…

    Bafta la seghe mentale .. ca defapt e una! dupa cum ziceam.

  28. diacritica Says:

    seghe mentale .. ca defapt e una

    Sega-i numa’ una şi ca iea nu-i nimenea. Defapt, de sigur.
    __________________
    Pentru copiii ăilalţi, mai puţin ştiutori decât şoricelu’, înc-o banalitate veche şi de-a altuia, şi anume de-a lu’ Garzanti: sega e labă – în al cincilea rând. Că-n primul rând e fierăstrău.

    sega
    Sillabazione/Fonetica [sé-ga]
    Etimologia Deriv. di segare
    Definizione
    s. f.
    5 (volg.) masturbazione maschile | non valere, non capire una sega, (fig.) niente, nulla; essere una sega, una mezza sega, (fig.) una persona che vale poco

    Cu pluralul „seghe”. Sega mentale, seghe mentali.

    http://www.garzantilinguistica.it/

  29. UnSoricel Says:

    parca-mi place mai mult idea de fierastrau mental decit idea de laba – la care academicii subscriu cel mai des.. asta in idea ca lucrez cu ei zilnic si mirosul ii da de gol de unde vin .. merci de efort m-am luminat ceva dar tot nu s-a facut lumina … dar vezi macar cu fier..rastrau mental sau fara macar ai taiat si tu gardul pe la italieni chiar daca doar la cinque volta si cu animale mici ca mine !

    si.. iar-ai luat nota 10 .. ‘asta e defectu tau’… l-ul-l tiu eu de adio ! ma lipesc de el..

  30. diacritica Says:

    Aşea-i, maică, să trăeşti.

  31. Dragoş Says:

    „Omul care l-am văzut”, „sportivii noştrii”, „ei este” şi altele asemenea sunt incorecte după normele (= prescrierile) Academiei. Fiind totuşi (foarte?) folosite, asta nu le legitimează cumva? Într-o societate fără academii şi tratate de gramatică, care este limba corectă? Mi-e greu să cred că anything goes, sigur există reguli nescrise cunoscute de (mai) toţi vorbitorii nativi.

    http://people.ucsc.edu/~pullum/MLA2004.pdf

  32. diacritica Says:

    Fiind totuşi (foarte?) folosite, asta nu le legitimează cumva?

    Proşti, dar mulţi – deci legitimi.
    Argumentum ad populum: „Mâncaţi căcat, un milion de muşte nu pot să se înşele”.

    Într-o societate fără academii şi tratate de gramatică, care este limba corectă?

    Cum ziceam: “Corect”-ul e “corect” doar prin raportarea la o normă. Societatea fără academii şi fără tratate va să zică că n-are normă în materie, deci n-are limbă „corectă”. Are doar capacitatea de a te face înţeles. Când scrie „î-mi trimite-ţi”, şi Ghiţă se face înţeles, însă asta nu înseamnă că limba lui e „corectă”.

    „Mă fac înţeles” e una, „corect” e alta.
    Dacă lui Ghiţă i-e de-ajuns să se facă înţeles, treaba lui.
    Dacă Ghiţă vrea să vorbească şi să scrie corect, atunci automat se raportează la o normă, căci nu există corect în afara normei.

  33. Dragoş Says:

    Argumentum ad populum: “Mâncaţi căcat, un milion de muşte nu pot să se înşele”.

    Oamenii nu sunt muşte. Putem mânca ce mănâncă miliarde de oameni, nu?

    Societatea fără academii şi fără tratate va să zică că n-are normă în materie, deci n-are limbă “corectă”.

    Ba are o limbă corectă, un vorbitor nativ te poate corecta când greşeşti. Există norme şi-n afara Academiei (ale celor mulţi şi proşti; v. dicţionarul: … fixată prin lege sau prin uz), unii lingvişti le studiază, alţii se izolează în turnul lor de fildeş.

    Eu mă aşteptam la o discuţie despre structuralism, prescriptivism vs descriptivism şi altele asemenea. Să înţeleg de ce un lingvist de renume scrie

    Wanna ignore verb agreement? Have another doughnut. Fancy using the accusative instead of the nominative in one context, and the nominative instead of the accusative in another? We’re
    cool with that. If it feels good, do it.

    sau

    Just as people in general do not always do wicked things just because
    they can, it simply isn’t true that human languages fall apart if not defended through the analogue of vigorous training, constant maintenance, and regular cold baths. Human language is systematic and stable to a degree that is quite astonishing.

    ,
    în timp ce la noi, cei care „se simt bine” sunt agramaţi, iar limba acestora nu este „sistematică şi stabilă”, ci lipsită de norme.

  34. diacritica Says:

    Eu mă aşteptam la o discuţie despre structuralism, prescriptivism vs descriptivism şi altele asemenea.

    Te aşteptai prost. Noi nu suntem aşa de avansaţi ca tine, noi aici discutăm ortografie de clasa a VIII-a. Pentru structuralism, descriptivism & co, adresaţi-vă cu încredere aici.

    (Altu’ care dă p-afară de ştiinţă şi n-are un’ se exprima!)

  35. Dragoş Says:

    Noi aici nu discutăm (doar) „ortografie de clasa a VIII-a”. Nici despre oameni şi muşte. Ci despre autoritate, instituţii şi uz. Şi despre simţul vorbitorului – înseamnă ceva, ce anume? Te-ai speriat de isme dar nu am cerut nimic „avansat” (după părerea mea aceste isme ţin de cultură generală), ci am ridicat întrebări simple, normale atunci când ţi se spune cum să scrii, sau cum să vorbeşti. Un de ce pe care l-am învăţat înainte de clasa a VIII-a.

    Cât despre atacurile tale ad hominem, nu ştii nici cine sunt, nici ce ştiu. Am un’ să mă exprim (e.g.). Ce caut aici? Am aflat deja, deci maxime successe la copipast şi băşcăleală!

  36. diacritica Says:

    Ne-am emoţionat foarte tare când am văzut unde te exprimezi tălică. E evident că locurile alea nu te mai încap, de-ai ajuns să te dai pe bloguri cu copipast şi băşcăleală.
    Noi, dânspre partea noatră, ne exprimăm pe-un blog făr’ de pretenţii, deci, cum ziceam, du-te de cântă-ţi isme-le la mese mai cu ştaif. Sau să ţi se cânte – eventual în strună.

    Sănătate şi vârtute.

  37. Dragoş Says:

    Te emoţionezi cam repede şi poate şi de asta nu înţelegi. Nu caut nici copipast, nici miştouri, nici pretenţii, nici mese cu ştaif, ci dialog. Rara avis pe blogul tău (apropo de cântat în strună).

  38. diacritica Says:

    dialog. Rara avis pe blogul tău

    Deci te-ncăpăţânezi să vorbeşti de unul singur pe-un blog de copipast şi băşcăleală.

    De unde rezultă că or te crezi vreun Mesia pogorât în blogosferă ca să scoată blogurile şi blogării din păcatul copipastului ş-al băşcălelii şi să-i aducă pe calea cea bună a dialogului în termenii tăi
    or, cum ziceam, scrii că-ţi place să te citeşti şi cele ţî locuri de exprimare nu te mai încap şi-atunci e bun şi blogu’ de copipast şi miştouri.

    Că un om cu păsărelele acasă ne-ar lăsa în plata noastră de blogări degrabă emoţionători şi neînţelegători şi în general copiatori şi băşcăliatori şi nedialogatori şi nu s-ar pune la mintea noastră.

    Mergi în pace, frăţicule!

  39. Dragoş Says:

    De unde rezultă

    Tertium datur est. La Roma ne purtăm ca romanii. Dacă asta înseamnă zeflemea şi forme fără fond, fie! O cură de vulgaritate.

    Dacă vrei să-ţi las ultimul cuvânt, spune-mi drept, nu prin şicane răsuflate. Sau poate reuşeşti să mă plictiseşti cu aceleaşi răspunsuri ad nauseam (cum ziceai).

  40. diacritica Says:

    Speram că te-am plictisit deja. Da’ nu, nicio şansă. Îţi place ceea ce defineşti cură de vulgaritate, îţi place suficient încât să tot dai replici pe-un blog făr’ de, nu-aşa, dialog. Cam ca ăia care în piaţă afirmă că telenovelele îs naşpa, da’ în iatacu’ personal se uită la dânsele.

    Dacă vrei să-ţi las ultimul cuvânt, spune-mi drept,

    Îl voiai tu? Spune drept…

    (Frate, n-o să-nţeleg în veci pururi psihologia asta „nu-mi place de tine şi de blogu’ tău, da’ pierd timp zilnic să citesc ceva ce nu-mi place şi să-ţi comunic că nu-mi place”. Închide, frate, pagina şi mergi mai departe. Îs milioane de bloguri out there, în mod sigur o să găseşti unu’ care să-ţi placă şi care să se emoţioneze că îl citeşti.)

  41. Dragoş Says:

    Diacritico, te cam muncesc falsele dileme. N-am găsit ce căutam, asta nu înseamnă că nu-mi place. Aici-i mahalaua, şezătoarea-i peste drum. Ajung eu şi p-acolo, stai pe pace.

    Acu’ ce te cătrăneşti aşa că ţi le zic franş? Sau mă trimiţi la plimbare că-i soare afară? Draga de tine, cum chibzuieşti tu la binele fiecăruia.

  42. diacritica Says:

    N-am găsit ce căutam, asta nu înseamnă că nu-mi place. Aici-i mahalaua, şezătoarea-i peste drum.

    Deci îţi place mahalaua, da-i reproşezi că-i mahala. (Îmi plac curvele, păcat că-s curve!)

    Acu’ ce te cătrăneşti aşa că ţi le zic franş?

    Dragu’ de tine, cum chibzuieşti tu la binele fiecăruia.

    (Zi-mi franş, vrai ultimu’ cuvânt? Acuşica ţi-l dau. Dă fapt, ştii ce?… Ia să ţi-l dăm noi oricum, că-l meriţi.)

  43. Dragoş Says:

    Îmi plac curvele, păcat că-s curve!

    Îs băiet de oraş, omenescul nu mi-e străin, fie agramat, ipocrit, curvar sau oricum ar fiinţa.

    A numi înseamnă a reproşa? Şi ce să fac soro? Să mint? Să o ard liric? What’s in a name? That which we call a whore, by any other name would […] as sweet.

    Zi-mi franş, vrai ultimu’ cuvânt? Acuşica ţi-l dau.

    De tot vrei să-mi faci un hatâr, fii bună şi dă-mi alte cuvinte, nu pe ale mele. Mersi.

  44. diacritica Says:

    Bine, supermene.

Comentariile sunt închise.


%d blogeri au apreciat asta: