Turcice

„Odată, Nastratin Hogea a împrumutat de la un vecin un cazan. După ce şi-a terminat treaba, l-a înapoiat vecinului împreună cu un cazan mai mic în el. Mirat, vecinul îl întreabă:
– Ce-i cu ăsta?
La care Nastratin răspunde:
– Ce să fie, cazanul cel mare ţi-a născut unul mic!
Fără să mai scoată o vorbă, vecinul luă cele  două cazane şi plecă.
Altă dată, Nastratin i-a cerut din nou acelaşi cazan, pe care de data asta a uitat să-l mai înapoieze. După lungi aşteptări, vecinul veni să-şi ceară cazanul. Nastratin răspunse:
– Să fii sănătos, cazanul tău a murit!
– Ascultă, Hogea Efendi, unde s-a mai pomenit un cazan care să moară?!
– Dacă ai crezut că a născut, de ce n-ai crede că a şi murit?
Şi astfel lui Nastratin Hogea i-a rămas cazanul.
(Povestită în 1978 de Selamet Camay din Abrud, jud. Constanţa. Traducere din limba turcă de prof. Adnan Tairolu din Babadag)”

Cuvinte preluate din limba turcă:

acadea, alai

baclava, bacşiş, basma,berechet

cafea, caimac, canapea, capac, cataif, cazma, cântar, cearşaf, cergă, chef, cherhana, chior, chioşc, cioban, ciomag, ciorap, ciorbă, ciulama, caşcaval, cherestea, chibrit, chiftea, chimir, chirpici, covată, cusur

derbedeu, divan, dud, dulgher, duşman, duşumea

fildeş, fistic, fitil,  fotă

geamgiu, geantă, ghiozdan

haimana, halat, halva, hamal, hambar, han, havuz, herghelie

iahnie, iaurt, iaurgiu

lalea, lichea, lighean, liman, lulea

macara, magiun, mahmur, mangal, mezel, mosor, murdar

nai, năut, nufăr

odaie

papuci, perdea, pervaz, pezevenchi, pilaf

rachiu, raft, razachie

saivan, sarma, satâr, sobă, sufertaş

şal, şerbet, şiret

tacâm, tain, tarabă, taraf, tavă, tavan, tejghea, tembel, tichie, tos (zahăr tos), tuci

viran, vişinată.
____________________________
După Cintian Bărbuleanu, „Monografia oraşului Babadag”, Ed. Charme-Scott, Bucureşti, 1998.

11 gânduri despre „Turcice

  1. Nu numai „bacsis”, ci si „ciubuc”.

    @ Augustin (fara sa fiu foarte convins – am aflat „dupa ureche” din alte surse – mai multe, dar neverificate): in turca „boc” (avand cunoscutul inteles scatologic, nu-i asa?) nu este ortografiat „bok”?

  2. Chiar am remarcat si eu in Turcia cuvantul „cioban” pe ceva meniuri cu branzeturi. De atunci am o dilema: daca ocupatia noastra ancestrala e oieritul atunci cum se zicea la cioban inainte sa vina turcii? O sa-mi spuneti ca „oier” dupa cum am scris in propozitia anterioara, dar cum s-a putut impune „cioban” peste un cuvant care-l aveam si desemna o ocupatie de baza?

  3. Era „păstor”, „păcurar”.

    dar cum s-a putut impune “cioban” peste un cuvant care-l aveam si desemna o ocupatie de baza?

    Aşa cum latina s-a impus peste cuvintele dacice care desemnau ocupaţii de bază, aşa cum slava s-a impus peste cuvinte latineşti, aşa cum engleza se impune peste cuvinte deja existente.

  4. Alte cuvinte … Le adaug, asa, de dragul artei, nu pentru ca ar fi ceva cu calitatea listei… Cuvinte de pe la noi, neintilnite nicaieri…
    Shicma pentru dantela
    Picmiedz pentru magiun
    Peshcir pentru broboada mare de lina
    Spaiie pentru boier…
    Socac pentru un anumit tip de strada…
    La noi si acum se foloseste cuvintul pacurari in loc de cioban.

Comentariile nu închise.