Regula zilei: „majoritatea” şi acordul predicatului

~ diacritica

Regula e că nu e nici o regulă.

Când sunt subiecte, acest fel de substantive pot să aibă predicatul la singular sau la plural.

Vezi aici.

Publicat de diacritica

10 gânduri despre „Regula zilei: „majoritatea” şi acordul predicatului”

  1. Mă miră faptul că în GA autorii nu au numit una dintre variante ca fiind „recomandată” şi alta – „tolerată”. 😀

  3. Cînd majoritatea este o entitate omogenă, cu limite identificabile, acţionînd ca un tot, ea este subiect unic. De ex.:
    … Majoritatea parlamentară s-a consolidat ….
    … Majoritatea parlamentară a respins proiectul …
    Dacă ea numeşte însă o mulţime (de indivizi sau obiecte) cu limite incerte, acţiunea sau proprietatea colectivă fiind suma acţiunilor sau proprietăţilor individuale (fără ca întregul să aibă acea proppritate sau să acţioneze în bloc şi unitar), atunci majoritatea este un subiect colectiv (echivalent cu „cei/cele mai mulţi/multe”). Cere predicat la plural. Un criteriu util este menţiunea explicită (sau doar intuită) în context a componentelor (indivizi, obiecte). De ex.:
    … Am 100 de creioane. Majoritatea (cele mai multe) sunt negre….(„majoritatea e neagră” sună barbar).
    … S-au strîns mulţi manifestanţi. Majoritatea (cei mai mulţi) sunt paşnici…
    Aşadar subiectul multiplu cere plural. Ştiam că această regulă există.

  4. În „Majoritatea sunt paşnici.”, „majoritatea” nu e subiect multiplu.

    Mai bine citeşte explicaţiile din link, că de-aia l-am pus.

  5. Observ că ai spus „acest fel de substantive pot să aibă ” şi nu …acest fel (de substantive) poate să aibă…
    Reflexul bun a perceput „fel” ca subiect colectiv şi a scos un predicat la plural.

  9. Acelaşi reflex bun în răspunsul tău:
    „“majoritatea” nu e subiect multiplu” (la singular).

    Nu cred că ai fi putut spune altfel, în cele două cazuri pe care le-am sesizat în textul tau. In contexul dat, nu puteai da singularul pe plural şi nici invers.
    Aşadar tu ai regulă. Şi eu am o regulă. Şi referentul tău are. Suntem trei aici. Eu cred că majoritatea vorbitorilor au acestă regulă. Majoritatea impune această regulă.

  10. Eu cred că link-ul îmi dă dreptate, dar cu altă argumentare.

    Fireşte. Coteanu argumentează că 1+1=2. Tu argumentezi că 5-3=2. Îţi dă acelaşi rezultat, deci Coteanu îţi dă dreptate. Chit că amesteci merele cu perele:

    a. „Majoritatea” nu-i subiect multiplu (Sfinte Sisoe, după genu’ numeralului „trei”, acu’ şi subiectul multiplu format dintr-un sigur cuvânt!)
    b. Nu există subiecte colective. Există substantive colective.
    c. În „Majoritatea” nu e subiect, referentul pentru „majoritatea” e cuvântul „majoritatea”, că de-aia l-am pus între ghilimele, nu majoritatea unui grup, majoritatea celor prezenţi. E Cuvântul „majoritatea” nu e subiect multiplu, fireşte că acordul se face la singular! N-are nimic de-a face cu exemplele discutate de Coteanu.

    Şi da, ai dreptate: regula există şi zice că eşti cam pe lângă cele ale gramaticii, dar ţii morţiş să-ţi dai cu părerea. Plictiseşti. Iar eu am ostenit să tot demontez logici stâlcite.

    Fă-mi favoarea şi aibi dreptate la tine acasă. Şi tot acolo fă-i şi lui Coteanu favoarea să-ţi dea dreptate.

    Încă două-trei derapaje de-astea logice care mă fac să pierd timp demontând tâmpenii, şi intri la spam.

    (Oh, da, sunt naşpa, arogantă, agresivă, singura deşteaptă şi n-admit să fiu contrazisă. Cui nu-i convine, cară-se!)

Comentariile nu închise.