Limbile române

De câteva săptămâni diacritica are o colegă basarabeancă. Tânără, frumoasă, deşteaptă, vorbitoare de 3 limbi străine. De viitor strălucit, if you ask me. La prima ei experienţă de lucru şi viaţă în România.
Lingvistic vorbind, norocu’ ei c-a nimerit peste diacritica. Nu c-ar avea probleme cu ortografia, că n-are. Da’ studiul comparat & pe viu al românei din Basarabia şi al românei din România e foarte funny, pentru amândouă. Norocul ei, zic, pentru că pe diacritica chestiunea o interesează şi dacă-i cazu’ explică cum zicem noi p-aci, nu face mişto, cum poate ar face vreo jună româncă get-beget din aceeaşi categorie de vârstă cu fata. (Jună, zic, nu june, că fiind fata frumoasă, junele n-ar avea nici o problemă, nici de-ar vorbi ea ciuciungheza, însă juna româncă s-ar simţi pusă-n pericol şi, poate, s-ar răzbuna făcând mişto. Zic. Nu ştiu.)

Din seria curiozităţi&amuzamente:
Îmi daţi şi mie pantofii aceia să-i măsor? Să-i probez, adică. Cică vânzătoarea s-a pus pe râs de nu se mai oprea. Zic da, da’ aşa prietena ta în mod sigur o să ţină minte că noi p-aici zicem altfel. 🙂
Careva întrebări. Explicat că p-aici se zice câteva. Careva e numai pentru oameni.
Oficiu. Care e birou. Că nu poţi zice o să sun la oficiu, că nu pricepe omu’. Da’ zici scriu pe adresa de office.
– Î din a şi â din i. Sunt şi sînt. Că-n Basarabia n-a ajuns reforma ortografică. Din fericire, aş zice.
L-am telefonat, care e l-am sunat. Că sunăm pe cineva, dar telefonăm cuiva.
Şi mai erau, da’ am uitat. Da’ mai apdatăm pe măsură ce-mi aduc aminte.

(Mda, abţineţi-vă de la miştouri pe temă. Pentru un român din Basarabia româna voastră s-ar putea să fie la fel de bizară pe cât vă e vouă româna lui.)

Reclame

Etichete: , ,

30 răspunsuri to “Limbile române”

  1. Jen Says:

    Asteptam apdeituri!

  2. Clara Says:

    Am avut și eu o colegă de cameră (în căminele ASE-ului din zona Agronomiei, acum câțiva ani buni) din Chișinău, fiică de profesor de limba română. O mândrețe de fată!
    Ea dădea cu limba română în mine, eu dădeam în ea cu matematici aplicate în economie.
    Frumos!

  3. alesc Says:

    http://www.capital.ro/detalii-articole/stiri/britanicii-nu-exclude-posibilitatea-unui-atac-direct-asupra-lui-gaddafi-145315.html – sub 100

  4. murdoc Says:

    pai sa nu exclude. nici ei nici francejii.

  5. drcraciun Says:

    Eu doresc sa fac o corectie la textul topicului de baza. denumirea corecta a tarii de unde provine colega de care vorbeati este Republica Moldova si nu, incorect cum ati zis dvs., Basarabia.

    Tin sa fac aceasta precizare nu pentru as tinde sa-mi doresc sa fiu poltically correct (desi in anumite situatii este nevoie sa incerci sa fii si asa), ci doar pentru simplul fapt ca Basarabia reprezinta o regiune (incarcata de afect, recunosc pe deplin, pentru noi, toti romanii si pentru ei, toti basarabenii…fiti atenti la aceasta nuanta, deoarece este evident ca nu toti moldovenii, adica nu toti cetatenii Republicii Moldova, sunt basarabeni) si nu un stat.

    Deci cel mai corect ar fi fost sa va referiti la colega dvs. ca „o colega basarabeanca din Republica Moldova”.

    Eu sunt mai compulsiv in ultima vreme despre denumirea cat mai corecta a provenientelor cuiva deoarece eu chiar am invart in medii internatioanle flerekulturelle (un fel de „melting pot” norvegian) si am remarcat ce usor este pentru anumiti colege sa imprastie zvonul ca regiunea Transilvania ar putea reprezenta un stat.

  6. Mihai Voiculescu Says:

    piron – peron
    strajer – paznic
    palitura de osanda – lovitura de pedeapsa
    etc

  7. VictorCh Says:

    „…însă juna româncă s-ar simţi pusă-n pericol şi…”
    Initial imi jucase creierul oarece festa si intelesesem „…insa junca romana…”
    Poate ca ar merge si asa…

  8. grammar ninja Says:

    Asta e un subiect de 5 stele, ca cel despre româna lui John! Apdatari dese, speram!

  9. stefania Says:

    Eu de la colega mea basarabeancă ţin minte că *privea* filme la care noi *ne uitam*.

  10. Horia Gârbea Says:

    Unele utilizări de vorbe ușor improprii sînt poetice. Un basarabean, cîndva, despre cățeaua mea: „Pot s-o NETEZESC” (=mîngîi, evident).

  11. diacritica Says:

    “o basarabeanca din Republica Moldova” (deci nu din Basarabia, caci numele corect al statului este Republica Moldova, iar numele de Basarabia reprezinta doar o regiune

    Asta-i ca şi cum m-aş prezenta pe mine drept o dobrogeancă din Republica România.

  12. VictorCh Says:

    Mihai Voiculescu: Astea-s din aceeasi categorie cu „chilot” (= pilot) si cu „barabule bătuşite” (= piureu de cartofi)?

  13. diacritica Says:

    Categoria fiind, probabil, „legende româneşti despre”. 🙂

  14. fina Says:

    Vezi, nasa, ca „coroapca” e cutie – si l-am intalnit ca regionalism si pe la Galati la oameni romani bastinasi.

    Televizorul nu lucreaza, adica nu functioneaza/nu merge. Poama sunt strugurii, nu altceva. Si, la fel ca in Moldova de la noi, la vaca „dansa” si la nevasta „fa”.

  15. VictorCh Says:

    drcraciun: Eu personal sunt convins ca dumneata ai dreptate (mai ales ca pe de o parte – dupa atatea stramutari (care voluntare, care fortate) – populatia acelei republici este un mozaic etnic, si pe de alta parte regiunea e impartita intre tari) – da’-‘ti face cumva dumitale impresia ca (in contextul articolului pe marginea caruia comentam) are vreo relevanta de CARE parte a Basarabiei e vorba? Poate ca (in mod fortuit) de ACEASTA data e vorba de o cetateanca a celeilalte tari – dar in economia subiectului importanta este (in opinia mea) originea persoanei DIN ACEA REGIUNE, nu din acea tara… In fond, nu este exclus ca „pe-acolo” – SI „LA NOI” sa se vorbeasca oarecum cam la fel, nu numai „la ei”…

  16. VictorCh Says:

    IAR intru la spam?

  17. VictorCh Says:

    fina: Hm! Prin Banatul montan, „poame” sunt fructele uscate pt conservare indelungata, indiferent ca e vorba de prune, mere, pere sau struguri (stafide)…

  18. fina Says:

    Multumesc, stiam – ce zic eu e ca in Moldova d’outre Prut se spune „poama se culege si se face vin din ea”, si nu poame, ci poama, substantiv colectiv, ca branza.

  19. Emil Says:

    Un subiect tare interesant; mai ales ca …de fapt cum e romana reala?
    Imi amintesc de romanii din banat care dupa unire erau foarte uimiti cand au aflat ca multe dintre cuvintele lor romanesti erau imprumuturi. E de invata si, mai ales, de gandit: in fond de ce nu spunem „gat legau”?
    Emil
    PS Cred ca ne lipsesc niste studii serioase. Cand am vazut primele texte in armana, am fost socat de asemanarea (cel putin asa imi suna mie) intre limba asta si ce vorbea mama mare acum 50 de ani).

  20. ICF Says:

    Cel mai frumos mi s-a părut, cînd am fost acolo, îndemnul „nu retrăi!”, adică „nu te emoționa!”.

  21. patru4 Says:

    „Limbile române” despart neamul, Limba româna ne întoarce şi pe noi ,
    basarabenii, la spaţiul cultural modern românesc…
    Cer pardoane, sunt din „digitali”. Cu limbile – nu prea…

  22. drcraciun Says:

    Exista, dupa parerea mea, si o diferenta intre cuvintele „zona” si „regiune”, precum si „etnie” si „cultura” (inclusiv „limba”).

    Cel mai super politically correct ar fi fost ca acea colega sa fie prezentata drept: „o cetateanca a Republicii Moldova, de origine etnico-culturala (basarabeano)-romana” ! (in care cuvantul „basarabean” este de fapt FACULTATIV). (Eu tot am insistat sa introduc cuvantul „basarabean” tocmai deoarece remarcasem ca dvs., ca si multi dintre noi altii de altfel inca pastram memorii incarcate afectiv despre acest cuvant, remarcasem folosirea lui in textul original in cateva randuri si in contexte, ca si cum ar fi fost o insistenta, deci l-am pastrat, dar NU este necesar, putem sa il lasam de fapt sa dispara cand este vorba de identificari „oficiale” gen „carte de identitate/pasaport”, dar sa il pastram cand vrem sa identificam si originea/background-ul cultural si de limba al persoanei respective.)

    Mie, personal, mai ales ca, repet, am aici colegi din chiar toate colturile lumii si ma stradui si eu sa fac un pic mai cunoscuta imaginea Romaniei putin si dincolo de articolele obisnuite din ziare despre nemultumirile populatiei locale fata de invazia estivala a grupurilor de romi/tigani cu comprtament social de famile/clan aberant/suparator, aceste nuante mi se par foarte importante si totodata educative si instructive pentru populatia locala, NU NUMAI politically correct.

  23. VictorCh Says:

    drcraciun:
    „…ma stradui si eu sa fac un pic mai cunoscuta imaginea Romaniei putin si dincolo de articolele obisnuite din ziare despre nemultumirile populatiei locale fata de invazia estivala a grupurilor de romi/tigani cu comprtament social de famile/clan aberant/suparator…”
    Foarte bine faceti, ar fi bine / util / oportun (pt Romania si pt romani) sa procedeze in acelasi fel si alti (cat mai multi) expatriati (indiferent daca sunt plecati definitiv sau doar temporar)! Pt aceasta stradanie aveti multumirile mele (si probabil nu numai ale mele).

    „…aceste nuante mi se par foarte importante si totodata educative si instructive pentru populatia locala…”
    Din nou aveti perfecta dreptate (cata vreme ati facut verbatim mentiunea de la sfarsiotul citatului meu: „pentru populatia locala”) si – in masura in care aveti ocazia si sunteti ascultat (si convingator) – este foarte bine ca le prezentati LOCALNICILOR aceste idei.
    PE MINE, insa, TARE m-ar mira sa existe printre „localnicii” de acolo (cei mentionati de dumneavoastra) vreunul care sa citeasca acest blog (m-ar mira de fapt sa aflu ca exista un procent – sau un numar (in valoare absoluta) – cat-de-cat semnificativ dintre norvegieni care sa inteleaga macar oarecat limba romana), iar pt romanul oarecare aceste notiuni sunt intelese (indiferent daca aceasta intelegere este constientizata sau ramane doar o simpla impresie venita din subconstient).
    Asadar, conform opiniei mele NU IDEILE prezentate aici de dumneavoastra sunt gresite (dimpotriva, sunt cat se poate de corecte si pertinente), ci doar LOCUL si CONTEXTUL in care le prezentati: in acest articol este vorba DOAR despre felul diferit in care este vorbita limba romana acolo, si in contextul sau este irelevanta cetatenia persoanei mentionate in articol, important este doar felul in care aceasta vorbeste (care este felul in care IN GENERAL se vorbeste in acea regiune – sau zona, oricum vreti sa-i spuneti – indiferent de apartenenta vreunei parti sau alteia din acea regiune la vreunul din statele intre care este divizata).
    MAI MULT, in opinia mea in contextul acestui articol nu conteaza (de fapt) nici macar originea etnica a persoanei in cauza – atata timp cat aceasta vorbeste limba romana asa cum este ea vorbita in acea zona.

  24. Mihai Voiculescu Says:

    @VictorCh Da, aceeasi categorie. Distractia maxima o vei avea insa daca ajungi prin Chisinau.

  25. VictorCh Says:

    Mihai Voiculescu:
    „Distractia maxima o vei avea insa daca ajungi prin Chisinau.”
    Este relativ foarte putin probabil sa ajung pe-acolo (De la Timisoara pana acolo este cam departe, si cam devin prohibitive atat nivelul de oboseala (cauzat de proasta stare de sanatate asociata varstei) cat si costurile (pt nivelul meu socio-economic) – dar (fara sa te contrazic – pt cazul in care odata ajuns acolo ASTA urmaresti si cauti) daca as ajunge vreodata pe-acolo (in mod inerent nu pt mult timp) TARE ma indoiesc de faptul ca as avea timp / putere / energie / dispozitie / etc pt asa ceva (decat cel mult cu totul intamplator) – sunt absolut convins ca si pe-acolo as avea de vazut multe alte lucruri mai importante / mai valoroase (pt mine) prin incarcatura emotionala si prin cunostintele pe care le-as dobandi.
    Da, imi place un ras bun, dar ma-‘ndoiesc de alegerea ACESTUI mod de a-mi petrece scurtul ragaz pe care l-as putea eventual avea pt vizitare; asta pot sa fac si-acasa.

  26. drcraciun Says:

    @VictorCh: da, insa eu abia aici mi-am dat seama ca anumite deprinderi verbale iti cam raman intiparite in creier vreme destul de indelungata si am cocluzionat ca daca nu invatam din timp inca de cand suntem in tara sa ne exprimam si sa comunicam cat mai precis (si frumos si corect si etic) din timp, ne va veni foarte greu sa ne schimbam aceste naravuri dupa ce emigram intr-o alta regiune si inplus incercam sa ne creem noi deprinderi de tipare de comunicare intr-o noua limba si cultura. eu am patit-o de cateva ori chiar pe pielea mea aici, eu acum invat sa comunic mai bine chiar de la un pacient de-al meu care nu cumnoaste niciu romana, nici englkeza, nici franceza, si nici una din limbile scandinave, ci doar limba dari, si tocami el mi-a dat impulsul asdta si dorinta de a dori sa imi perfectionez si pentru mine (si prin extensie si pentru Romania si toti romanii pentru care ma simt eu cumbva si reprezentativ si vinovat) precizia si corectitudinea in exprimare, mai ales fata de populatiile starine pe care vrem (aproape toti, sunt aproape sigur) sa le impresionam cat mai pozitiv in legatura si cu originile noastre etnice si culturale si isoria nostra si limba si literatura noastra romana.

    Si NU este „limbaj de lemn”, este chiar ce gandesc eu acum, insa nu am eu talentul inca sa o pot spune si elegant.

  27. drcraciun Says:

    P.S. Sorry, Diacritica si toti, pt. typo. De obicei sunt extra-careful cand postez ceva pe Diacritica, dar cand e un topic mai hot-button, mai emotional pt. mine, o cam dau in bara si cu spellingul.

  28. carola Says:

    Pepenele verde e „harbuz”, cel galben – „zamos”. „A trai” este de obicei folosit in sens de „a locui”, „a sta” (intr-un localitate sau la o anumita adresa): „traieste in
    Chisinau”. Perelor li se zice mai des „prasade” (am nedumerit cumplit o vanzatoare cerandu-i cutia de suc din spatele ei :), iar prunele sunt si „perje”. Si marea mea nedumerire – de ce prin Bucuresti clestilor de prin rufe li se zice carlige, doar au mecanismul unui cleste 🙂

  29. diacritica Says:

    Mie cel mai tare îmi plac ştrampii. 🙂

  30. bogdanic Says:

    Hmmm! Eu am urechea formata. Am experienta de cativa ani de lucru cu un „oficiu” regional din Chisinau si anunturi de genul „Facem copturi la cerere” nu mi se par deloc ciudate, doar usor amuzante.
    Am fost, in schimb, pus in dificultate de regionalisme/arhaisme (?? greu sa ma decid) la care , de multe ori, a trebuit sa cer explicatii.
    Asa cum spune Carola (stie ea ce stie!) „prasade” – mi-a fost total necunoscut, „lăcată” – încuietoare – m-a mai dus mintea, iar „picurătoare” – perfuzie – m-a lasat paf!

Comentariile sunt închise.


%d blogeri au apreciat asta: