Mămica

Mai nou am un coleg nou. Coleg de cameră, cum ar fi, că lucrează-n biroul de vizavi. N-avem sau n-ar trebui s-avem, în principiu, istorii comune. Fiecare cu jobul lui şi, mai ales, fiecare cu a mă-sii firma lui.

Dar.

– Diacritica, scuză-mă că te deranjez, ia uite, mi s-a stricat ştampila, tre’ s-o duc contabilei, ce fac?!
Şi io ce vrei să-ţi fac? îmi vine să-i zic.
– Păi, vezi şi tu, repar-o.
– Păi, uite, e bucăţi, şi tre’ să i-o dau contabilei. Şi uite, nu mai are tuş! Voi aveţi tuş?
Acu’ n-oi fi vrând să-ţi repar eu ştampila!
Da’ el e neajutorat , iar eu miloasă – ceea ce mă enervează peste poate.
– Nu-ţi trebuie tuş, vezi că e nişte spirt în baie, adă-l încoa’.
Înghesui buretele ştampilei la locul lui, torn spirt – iaca, ştampila ştampilează.
– Ia uite, face, merge! Eu nu ştiu să repar ştampile. [Da’ tu crezi că eu ştiu sau c-am mai reparat pân’ acu?!] Îţi rămân dator c-o cinste, zâmbeşte larg. [Da, cu ceva să-mi scot tuşul de pe degete.]

– Diacritica, scuză-mă că te deranjez, da’ cum ajung eu de aici în Calea Căilor?
– Cu taxiul.
– Da’ cu metroul nu pot?
– Păi n-am idee unde tre’ s-ajungi şi dacă ai staţie de metrou pe-aproape.
(În pana mea, e plin de hărţi pe net!)

– Diacritica, scuză-mă că te deranjez, voi aveţi un capsator? Că uite, al meu e prost, s-a stricat – mi-l bagă sub nas.
Iau capsatorul, scot capsele prinse aiurea, îi capsez hârtiile.
– Ia de-aici, că merge.

– Diacritica, scuză-mă că te deranjez la ora asta, da’ am rămas încuiat pe dinăuntru, cheia asta nu merge.
– Vezi că v-am făcut alte chei, le-am verificat, mergeau.
– Aaaa, da, stai să verific.
Verifică.
– Gata, am descuiat! zâmbeşte larg prin telefon.

Are 35+ ani şi stă să se-nsoare. Cu o mămică, presupun.

Anunțuri

Etichete:

11 Răspunsuri to “Mămica”

  1. neagrigore Says:

    Păi, casă de beton, că dacă s-apucă de DIY … îl prinde nunta de-argint p-afară.

  2. Marco Polo Says:

    „da’ am rămas încuiat pe dinăuntru, cheia asta nu merge.”
    D. : Bate-i să deschidă.
    F. : Apoi, a luat cheia la dumnealui când a plecat.
    D. : Care va să zică, a plecat?
    F. : Nu, domnule, n-a plecat.
    D. : Amice, eşti… idiot!
    F. : Ba nu, domnule.
    E …”Caldura mare” si nenea Iancu stia ce efect are vara! 🙂

  3. F.M. Says:

    Tu dragă, ăsta îţi face curte, da’ nu ştie cum. Ajută-l! Şi, nu uita: bărbaţii văd în fiecare femeie o mamă, de unde şi vorba aia „f… (cu toate variantele)!”. 😀

  4. diacritica Says:

    N-auzi că se-nsoară? Or’cum, bărbatu’ căruia tre’ să-i explic eu diferenţa dintre domeniu .ro şi hosting în Honolulu şi care nu ştie să seteze conexiune internet poa’ să-mi facă curte mult şi bine.

  5. Fleur Says:

    Numai bun de expediat pe adresa lu’ Smart women… 🙂

  6. Rudolph Aspirant Says:

    Poate ca vrea sa contribuie la crearea unei atmosfere de ajutorare intercolegiala intre birourile voastre. Poate ca te si testeaza la empatie/simpatie…mai stii ? LOL ! (nu cred, dar am zis si eu asa, deoarece si eu fac uneori pe neajutoratul cand sunt intr-un mediu mai nou…)

  7. fina Says:

    poate incearca si el sa dea altcuiva treaba de facut?

    (mi sa che si chiama sbolognare…)

  8. diacritica Says:

    Nu. E nepriceput, atât.

  9. Alina Grozea Says:

    Se-nsoara? Pacat… ca il voiam eu! Imi place sa ma simt utila! :))

  10. hinu' Says:

    daca vine la servici cu shortzuletz de-ala albastru de gradinitza si cravatzica roshie, da, are fetishu cu mamica…

  11. Iulia Says:

    Ooo, munca la birou e plină de pitoresc. Un amalgam de psihologii, care mai de care mai simpatică!
    Offtopic: mi-ar plăcea să citesc o carte scrisă de tine, ar fi un adevărat deliciu intelectual 🙂

Comentariile sunt închise.


%d blogeri au apreciat asta: