Despre mândria de a fi român

Rumâni verzi cari sunteţi voi, scriem mândri, cu un i, când la feminin ar fi mândre; scriem mândrii, cu doi i, când la feminin ar fi mândrele.

românce mândre, deci români mândri

mândrele românce, deci mândrii români

suntem mândre de ei, deci suntem mândri de ei.

https://diacritica.wordpress.com/2009/08/10/limba-romana-terms-of-use/

Anunțuri

Etichete: ,

5 Răspunsuri to “Despre mândria de a fi român”

  1. Constantin Gheorghe Says:

    Mândri, aşa, fără niciun motiv? D’asta îşi bagă picioarele în ea de gramatică!

  2. 7 Says:

    Al doilea „i” e doar un fes mai elegant, pur decorativ (vezi la informaţiile de bază – Decorare: Elegant). Şi dacă tot e semn de distincţie, atunci să se repete de câteva ori, să iasă de-un blazon. E greu cu mărcile astea de nobleţe agramată. Au recunoscut şi ei că „e un efort la propriu”.

  3. coronero Says:

    Din grămmaticele lui Miron Costin cetire >:)

  4. Pinocchio Says:

    Mda, asta e problema cu mîndria asta patriotică…

  5. diacritica Says:

    Lol, o trecut p-aci rumânu’ mândruu. 😆

Comentariile sunt închise.


%d blogeri au apreciat asta: