Glosar dialectal (A-B)

abageà ( ~gele) – borta de la acoperişul casei. (Tătăruşi, Fălticeni) acelèzuri – mărfuri aduse din Ţarigrad la Galaţi. (Bârlad, Galaţi) aizănban – tren de marfă (Nerău, Timiş-Torontal) albàri (numai la plural) – ci0bani cu oi albe. (Măţău-Chilii, Muscel) amărăciune – (fig.) fată mincinoasă. (Bonţ, Someş) ambrăli – a se împăca cu cineva. (Ciubăncuţa, Someş) anşlovări – a afuma buţile cu pucioasă (zisă anşlov). (Alba-Iulia, Alba) apătos – (fig.) leneş, bolnăvicios. (Bonţ, Someş) arâni – a (se) hrăni: nu-i e dat să arânească = să trăiască. (Talpa-Ogrăzile, Vlaşca) arànie – tavă mare sau cazan de aramă. (Oltina, Constanţa) ariciu – eczemă; umflătură la cap. (Bonţ, Someş) arţchipică – fotografie (mică). (Sâncraiu, Sălaj) artelnic – magazinerul regimentului. (Măţău-Chilii, Muscel) astalâş –  măsar (cel care face mesele). (Zăluceni, Soroca) astut – „belit”, răzgâiat (d.copil), isteţ, fată cimbră. (Bonţ, Someş) aţos – supărăcios. (Piatra-Neamţ, Neamţ) azâr (a sta azâr) – a pândi cu multă atenţie vânatul. (Talpa-Ogrăzile, Vlaşca) babacioc – bărbat urât (s’a găsit babaciocul şi cu babacioaca şi au legat casă). (Măţău-Chilii, Muscel) băbârcă – fire acră. (Măţău-Chilii, Muscel) babaroiu – văduv care umblă să se căsătorească. (Păuşeşti-Otăsău, Vâlcea) băbău – pat acoperit cu un cearşaf, care are un fel de stelaje dedesubt pentru rufe. (Blaj) băcăraie – prăjitură. (Blăjel, Târnava-Mică). badagherniţă – femeie bătrână, greoaie şi răutăcioasă, învrăjbitoare. (Piatra-Neamţ, Neamţ) baeră – căldură mare în casă. (Păuşeşti-Otăsău, Vâlcea) (Petre Coman, Glosar dialectal, Academia Română, Memoriile secţiunii literare, seria III, tomul IX, mem. 5, Bucureşti 1939)

Etichete: ,

13 Răspunsuri to “Glosar dialectal (A-B)”

  1. Marco Polo Says:

    Ce am reuşit să descoper, atât cât mă pricep :
    aizănban = Eisenbahn (germ.) = cale ferată
    anşlovări = einschwefeln (germ., aici poate din săseşte) = a trata cu sulf
    băcăraie = Bäckerei (germ.austr.) = prăjitură
    arţchipică = arckép (magh.) = portret.”Arc”=faţă şi „kép”= imagine sau chip
    astalâş = asztalos (magh.) = tâmplar
    Cine ştie….or mai fi în lista propusă, ca şi în cele viitoare, şi reminiscenţe dacice care să extindă vocabularul, cunoscut până în prezent, cu viezure, barză, grumaz, mânz, brânză….Oricum, la limba dacă nu mă bag.Eu sunt…chinez ! 🙂

  2. F.M. Says:

    astalâş=asztalos=tâmplar, dar, dacă la Zăluceni, Soroca e măsar şi nu scăunar sau dulăpar, e de la „asztal” care înseamnă „masă”:

    Mie îmi place „babaroiu”
    – Moşule, un’ ţi-i baba?
    – Roiu! 😀

  3. diacritica Says:

    Păi tâmplaru-i ăla de face masa, deci e măsar. 🙂

  4. Darius Tulbure Says:

    roştei = cadru în care sunt fixate vergele de lemn sau împletitură de sârmă folosit pentru închiderea uşilor
    groscior = smântână
    fedeu = capac de oală
    şpaiţ = cămară de alimente
    credenţ = bufet/dulap pentru alimente
    videre = găleată
    mieriu = (adj.) albastru deschis
    cohe = bucătărie (de vară)
    colniţă = şopron
    fíngie/fínjie = cană, în special cană de metal
    dosoaie = faţă de masă
    pătură = foaie de aluat pentru tăiţei, supă de carne cu tăiţei
    dricar = plapumă groasă umplută cu pene
    porodică = pătlăgea roşie
    piroşcă (pl. piroşte) = sarma
    lipideu = cearşaf gros (din cânepă)
    a toí = a certa, a face zgomot
    a clăpăci = a bate (cu ciocanul)
    dehoi (interj.) = probabil folosit doar în formula „dehoi nu!” – „dar cum să nu!”

    Toate-s luate din Sălaj. Probabil că pot umple pagini cu astfel de cuvinte, numai timp să am să mi le amintesc.

  5. Emil Says:

    Mie imi place
    aţos – supărăcios
    e atat de POETIC!

  6. Marco Polo Says:

    @Darius Tulbure:
    Merită şi e lăudabil efortul de a întocmi un glosar cu regionalisme din Sălaj.Deşi cred că există deja multe teze de doctorat pe această temă. 🙂
    fedeu = fedél (magh.) = capac
    şpaiţ = Speisekammer (germ.) = cămară
    credenţ = Kredenz (germ.) = bufet, servantă
    videre = vödör (magh.) = găleată
    cohe = kochen (germ.) = a găti sau, poate, de la „cuhnie” (slav.)
    porodică = paradicsom (magh.) = tomată, pătlăgea roşie
    piroşcă = piroşka (slav.) = colţunaşi, adică ceva „învelit” şi nu „Scufiţa Roşie” („Piroska”), aceea în maghiară ! 🙂
    dehoi = (probabil de la) de ha (magh.) = dar dacă, poate cu sens schimbat în zona Sălaj…..

  7. Darius Tulbure Says:

    Nu am încercat decât să dau nişte exemple delicioase… pentru un glosar trebuie muncă serioasă.

    Dar revenind, da, am verificat etimologia fiecăruia (sau aproape) dintre cuvintele ce le-am dat ca exemplu.

    Dehoi vine din maghiară, foarte probabil de la „de hogyan” = dar cum.

  8. Adakalehia Says:

    Excelentă postare! Am vrut doar să-mi exprim entuziasmul pentru astfel de iniţiative.

  9. F.M. Says:

    a clăpăci = a bate (cu ciocanul)… ciocan= kalapács
    mieriu… nierâi („ni” rostit ca italienescul „gn”)
    dehoi… de hogy (dar cum) nu ştiu să fie „hogyan” (tre să-l întreb pe tata 😀 )

  10. beausergent Says:

    „copil astuţ” m-a lăsat cu gura căscată.
    ca în „frunză verde de malin” ?

  11. diacritica Says:

    Astut, cu t.
    Cred că are ceva legătură cu „astuto” (isteţ), din italiană, sau mai degrabă etimonul latinesc, astutu(m).

  12. beausergent Says:

    multumesc pentru răspuns.
    nu era cazul să fac improvizaţii cu diacriticile fix pe blogul acesta :). voiam să trag spre franţuzescul „astuce”.

  13. beausergent Says:

    *diacriticele

Comentariile sunt închise.


%d blogeri au apreciat asta: