(De la vară-nea verişoara noastră Ludmila, profă de amerindienească cu nume rusesc. Şi sânge.)
Deci, copii, după cum vedem noi în exemplul de mai sus, până şi engleza pune vocativul între virgule. Exact: nici măcar scuza asta n-o mai aveţi.
https://diacritica.wordpress.com/2010/01/30/vocativul/
https://diacritica.wordpress.com/2010/07/22/atentii-brailene/
https://diacritica.wordpress.com/2010/12/23/pentru-tine/
https://diacritica.wordpress.com/2010/01/01/nepuitorii-de-virgule/
diacritica 
Există un trend la ei (vorovitorii de englezească) care mă irită foarte tare şi care este prevalent în email-uri. Şi anume deschiderea de tipul:
Hello Diacritica,
Şi apoi îşi continuă povestea. Adică „Hello Diacritica,” în loc de „Hello, Diacritica!” Cred că e singurul context unde văd eroarea asta, şi-ţi spun, nu unul-doi fac asta, ci majoritatea.
Ca şi la „Bună Diacritica”. Am primit pe mailul de „diacritica” un refuz la o candidatură de job, cu recomandări „pentru o aplicaţie de succes”. Printre altele, să-ncep mailul cu „Bună ziua Domnule Ionescu”. Ei, io n-o să-ncep niciodată aşa. 🙂
Să-nțeleg că dacă „aplicația” e standard ai mai multe șanse de a lua jobul?
Dacă folosești șabloanele alea sterile de la scrisorile de intenție și doar completezi spațiile libere, e mai dă bine?
Deci e mai util să fii un dobitoc stereotip decât să ai ceva în cap, să vrei să faci ceva, să te intereseze așa, cât de cât, ce se întâmplă în jurul tău.
Încă nu pot să cred că ți-au trimis recomandări „pentru o aplicație de succes”. Incredibil. Dezgustător.
A doua oara astazi: multumesc! Ajunsesem sa cred ca in engleza nu se pune virgula dupa vocativ, ca aproape nimeni nu pune. Ramane cum staim, asadar.
„Buna Diacritica” macar te poate inveseli, daca nu te enerveaza, mai intai. Ce zici de formulele de incheiere a diverselor scrisori, oficiale sau nu, care au capatat forma englezeasca: „O zi buna, Diacritica” – unde Diacritica este semnatura, dar punctuatia nu asta zice. S-a adoptat punctuatia asta pentru scrisori oficiale sau in continuare ar trebui un semn de exclamare dupa „o zi buna”? Adica la „yours faithfully, Diacritica” are sens virgula, dar nu chiar peste tot, nu?
*erata: cum STIAM 🙂
Ei, era mailul standard de refuz, cu un .pdf ataşat cu reguli de-alea. Adică nu doar pentru mine. Da’ cred că numai eu am râs la „Bună ziua Domnule Ionescu”, fără virgulă. 🙂
EllaX, asta cu „mă Ionele,” vs „mă, Ionele,” e niţel mai complicată, conform Gramaticii Academiei. Nu mai ştiu dac-am pus p-aci citatul, să caut. E cu schepsis, oricum. 🙂