Influenţa diacriticii în natură

După McCann, acu’ Bitdefender.

A mai rămas Microsoft cu localizarea pre româneşte şi p-ormă gata, pot să mor împăcată. 😀

(Cre’ că de-acuma ar trebui să fac şi categoria „îndreptarea limbii”.)

14 Răspunsuri to “Influenţa diacriticii în natură”

  1. Marco Polo Says:

    (Cre’ că de-acuma ar trebui să fac şi categoria “îndreptarea limbii”.)

    Propun şi categoria „Ascuţirea limbii” , 🙂 după modelul lupului care s-a dus la fierarul urs să-şi ascută dinţii…

  2. VictorCh Says:

    „A mai rămas Microsoft…”
    Nu stiu CINE anume e responsabil (probabil WordPress-ul), da’ poate reusesti sa „indrepti” si topica de abonare („Anunţă-mă despre viitoarele comentarii apărute prin email.”) in forma „Anunţă-mă prin email despre viitoarele comentarii apărute.” (ca doar nu comentariile apar prin email ci se solicita anuntarea prin email), ca „ma zgarie pe retina” de fiecare data cand o vad. (Topica e gresita pana si la varianta originala de abonare, in englezeste: „Notify me of new posts via email.” in loc de „Notify me via email of new posts.”)

  3. diacritica Says:

    Alea sunt traduse de utilizatorii români ai wordpress. Iar traducerea e pe măsura românei românilor.
    Există o aplicaţie unde te poţi duce să sugerezi traduceri. M-am băgat în seamă acolo mai demult, ca să spun că „fi primul căruia să îi placă articolul” e greşit, că de fapt e „fii primul căruia îi place…”. Fără succes. Săptămâni şi luni după, tot aşa scria. Aşa că am dezactivat butonul ăla. Aş fi vrut să-l fac să vorbească englezeşte (pe wordpressul meu), dar aciddu m i-a zis că dacă-l pun în engleză, etichetele (alea cu „noştrii” sau „noştri”?) se mută de pe ro. pe en.wordpress.com şi e de rău. Aşa că am rămas pe română, care arată după cum vedem. Şi după experienţa cu „fi/i primul” n-am nici un chef să-mi bat capul să mai conving pe cineva că traducerea e varză.

  4. Bibliotecaru Says:

    Aş fi vrut să comentez la „Molia şi milimolia”, dar comentariile sunt închise… Comentez aici, dacă nu e cu supărare.

    Problema mea este legată de pluralul unităţilor de măsură. Să lăsăm moliile şi să luăm un exemplu mai la îndemână… centimetru.

    1 Centimetru, 2 Centimetri…

    Dar 1 centimetru înseamnă o centimă de metru, adică a suta parte din metru. 2 centimetri înseamnă două centime de metru… sau din metri?… de ce se face pluralul la metru-metri şi nu la „un centi” (o centimă) doi centi (două centime)… De ce se înmulţesc metri?

    Nu ar fi logică lipsa acordului? 1 centimetru, 2 centimetru, mai mulţi centri-metru („centri” între singular şi plural, la centru) 😀

  5. Marco Polo Says:

    @Bibliotecaru:
    Când e vorba de cuvinte compuse de tip „centimetru”, formarea pluralului nu mai ţine seama de cuvintele de bază (=metru, aici).
    Este cam acelaşi „mecanism” de formare ca şi în cuvântul „balustradă” care NU are pluralul „balustrăzi” (= o stradă-două străzi), ci…”balustrade”.

  6. diacritica Says:

    de ce se face pluralul la metru-metri şi nu la “un centi”

    Probabil pen’ că n-ai cum pune la plural un cuvânt care nu există.
    „Un centi” nu există.
    Fix la fel cum nu există „un/o (h)emi”, drept care pluralul de la emisferă e două emisfere, nu două emisferă.

    Centi, deci, deca, mili, kilo, giga, mega nu sunt substantive independente, care să aibă gen / nr. / caz; sunt elemente de compunere savantă (se învaţă printr-a patra – a cincea, de altfel) şi sunt invariabile – indiferent de genul / numărul substantivului lângă care stau.

    (Pentru explicaţii detaliate despre compunerea cuvintelor – Gramatica Academiei sau aici.)

  7. Bibliotecaru Says:

    Ce spune gramatica… nu e greu de găsit.

    Întrebarea era adresată intelectualilor şi nu gramaticii.

    Răspunsul pe care îl aşteptam era de ce se formează pluralul la unităţi de măsură? De ce nu pot fi 2 centimetru… De ce ar fi la plural 0,74 centimetri, de unde mai mulţi când sunt mai puţini de unu?

    @ Marco Polo
    Mi-e lene să caut, dar balustradă nu cred că vine de la balu-stada, adică strada balului, ci de pe la romani, „balaustium”. Nu cred că „stradă” este cuvânt de bază… dar înţeleg ce doriţi să spuneţi.

  8. VictorCh Says:

    Bibliotecaru:
    „De ce ar fi la plural 0,74 centimetri, de unde mai mulţi când sunt mai puţini de unu?”
    TOT la plural se spune / scrie si atunci cand este vorba de „zero centimetri”. Desi probabil ca nu sunt tocmai intelectual, imi permit sa presupun ca logica acestui fapt este ca unitatea de masura se „pune” la plural oricand cantitatea masurata este diferita de „unu” (ca numar natural).

  9. diacritica Says:

    Ce spune gramatica… nu e greu de găsit.

    Ba, dacă ne luăm după „un centi”, pare că-i foarte greu de găsit.

    Răspunsul pe care îl aşteptam

    Altu’ care aşteaptă oarece p-aci…

    Întrebarea era adresată intelectualilor şi nu gramaticii.

    Aici numa’ gramatică, pentru intelectuali vedeţi printre bibliotecari.

  10. VictorCh Says:

    Bibliotecaru:
    P.S. La re-lecturare „m-am prins” si de altceva: din insusi modul de formulare a intrebarii dumitale (citata de mine in comentariul precedent) rezulta necesitatea (SI in optica dumitale) a formei de plural pt unitatea de masura, odata ce pana si dumneata te-ai exprimat sub forma ca cei 0,74 (orice) SUNT MAI PUTINI de unu (NU „este mai putin” de unu)…

  11. VictorCh Says:

    Blogul dumitale tine mortis ca de fiecare data sa ma trimita intai pe la spam?

  12. Bibliotecaru Says:

    @ VictorCh

    Sigur, aşa este… dar de ce? Care este logica acestei realităţi.

  13. Bibliotecaru Says:

    @ diacritica
    M-aţi pus la punct de mă ustură urma roşie a curelei. 😦

  14. VictorCh Says:

    Bibliotecaru: Fara sa fiu foarte sigur de corectitudinea explicatiei mele, cred ca initial fusese facuta doar distinctia intre „unu” si toate celelalte numere NATURALE (evident, mai mari decat „unu”), iar ulterior, prin analogie, s-a extins modalitatea de exprimare asupra TUTUROR numerelor diferite de „unu”.

Comentariile sunt închise.


%d blogeri au apreciat asta: