Vroiam pe krem

Din câte-nţeleg, după isteria cu „mă-ta are cratimă” s-a iscat isteria cu „s’teţi proşti, mă-sa o fi având cratimă, da’ voi scrieţi vroiam în loc de voiam„.
Mă lăsaţi?… Da, (încă) e voiam / vream, nu vroiam. Dar nu despre asta-i vorba-n propoziţie. Ci despre cratima din mă-ta – despre care acu’ a aflat şi cine altminteri n-ar fi avut în veci nelinişti de-astea. I mean, pentru publicul căruia i se adresează cântecelul ăla, vroiam e chiar ultima problemă ortografică de rezolvat. Şi-n ce mă priveşte, prefer o lume care zice şi scrie vroiam, da-şi bagă cratimele unde trebuie.

(Nu-i vorbă, trebuşoara asta mie-mi face (foarte) bine la trafic – altfel nu m-aş fi prins de disputa cu pricina.)

Anunțuri

Etichete:

17 răspunsuri to “Vroiam pe krem”

  1. bogdanicus Says:

    Eu nu inteleg disputa, nu este verbul „A vrea”?

  2. diacritica Says:

    De la „a vrea” e „vream”, de la „a voi” e „voiam”.

  3. V Says:

    Păi tomnai… io nu văd greşeala, decât dacă foloseşti verbul greş’t, da’ asta ţine de context, sensulu’ zubtilităţi… Pe când cratima e boncăluit agramatical în toată regula!

    Da’ or’ş’cât, s-ar putea ca mă-sa să n-aibă întotdeauna cratimă, pe când „mă-sa” are de fiecare dată! 🙂

  4. diacritica Says:

    s-ar putea ca mă-sa să n-aibă întotdeauna cratimă, pe când “mă-sa” are de fiecare dată! 🙂

    Eeee, bine că eşti tu isteţ! 😀

  5. Cristiana Toth Says:

    Îmi cer scuze că scriu aici, dar am o nelămurire legată de un alt post al dvs,, unde nu se mai poate comenta. E vorba de acesta: https://diacritica.wordpress.com/2009/10/13/poti-fi-poti-sa-fii/

    Întrebarea mea este: spunem „să poți fi” sau „să poți fii” ? Eu înclin să cred că e cu un singur i.

    Și încă o nelămurire legată de postul acesta: https://diacritica.wordpress.com/2009/12/16/mi-sau-m-i-si-mii/

    Dacă scriu: „Mi-i i-a dat azi” (banii)… e corect? Sau e mai corect să scriu: „Mi i-a dat azi” ? Pentru că în prima situație parcă se repetă pronumele i (pe ei, îi, i).

    Mulțumesc! Și îmi cer scuze încă o dată.

  6. diacritica Says:

    1. Să poţi fi, unde „fi” e la infinitiv (ca în să poţi avea, să poţi cânta), deci cu un singur i.
    https://diacritica.wordpress.com/2009/01/02/fi-fii-cand-se-scrie-fi-cu-2-i/
    2. Mi-i dă – Mi i-a dat.
    (Mie îi dă – Mie îi a dat.)
    3. Pentru întrebări pe lângă subiect există locu’ de-ntrebat.

  7. Cristiana Toth Says:

    Știu toate celelalte cazuri ale verbului „a fi”, doar aici eram puțin confuză, dar oricum mă gândeam că e așa și bănuiam și că explicația ar fi aceea. Voiam doar o confirmare. Vă mulțumesc!
    Și… n-am știut de locu’ de-ntrebat :). Puteți șterge postările mele de-aici dacă vă deranjează.

  8. Horia Garbea Says:

    Mi se pare nu numai incorectă ci și foarte „neșlefuită” exprimarea culorii cu prepoziția „pe” (pe crem, pe albastru), ca și exprimarea prețului prin prepoziția „la” (avem și biscuiți la șase lei) deși corectitudinea e discutabilă, în fond sensul reiese clar. Sună mai firesc „avem biscuiți de șase lei (cutia)”. În cazul lui „pe”, însă, nu-i văd rațiunea în formularea „pe crem”. Nici a relativizării prin articol nehotărît „aș fi vrut un albastru” (desigur doar unul din infintatea de nuanțe albastre).
    – Iertați-mă, dar aș fi vrut un mov.
    – Regret, dar pe mov nu avem nimic.
    Sună absolut suburban, ca dracu!

  9. io Says:

    De unde s-ar trage concluzia că în curând o să vorbim pe gusturi. Io deja nu mai vorbesc cu o anumită parte a lumii, că nu se exprimă pe gustul meu! 🙂

  10. Marco Polo Says:

    a. Prepoziţia „pe” mai apare şi în expresia „motor pe benzină”, „motor pe motorină”.Adică motoarele respective plutesc pe acele substanţe lichide… 🙂 Dacă apuci să zici „motor cu benzină” sau „motor cu motorină”, ţi se zâmbeşte ironic de către şeful de la „SERVICE”…
    b. Prepoziţia „la” are şi ea „hachiţele” ei : ce-ar fi să se spună în loc de „hotel de 5 stele”, „hotel la 5 stele” ? 🙂 Se spune însă „costum la două rânduri” şi nu „costum de două rânduri”! 🙂 Aş prefera să mi să spună însă : „Avem biscuiţi la doi lei” decât „Avem biscuiţi de doi lei”! 🙂
    c. „Un albastru infinit” ne cântă şi Angela Similea.Nu putem evita articolul nehotărât dacă, de exemplu, intrăm la „Fondul Plastic” şi cerem : „Vreau un magenta, un ciclame, o umbră arsă, un albastru de Prusia, un alb de zinc, un ocru, etc…adică vrem tuburi conţinând acele nuanţe binecunoscute artiştilor plastici…

  11. fuckmyspirit Says:

    Au fost invitati cei de la sector 7 si Krem (la maruta ..cred).si au spus ca a fost o greseala facuta intentionat

  12. diacritica Says:

    Îhî. Sigur că da.

  13. VictorCh Says:

    Horia Garbea (07/09/2012 la 12:46 pm):
    „Mi se pare nu numai incorectă ci și foarte „neșlefuită” exprimarea culorii cu prepoziția „pe” (pe crem, pe albastru)…”
    TARE-as fi curios sa aflu CUM anume te-ai exprima dumneata (scurt) (adresandu-te vanzatorului dintr-un magazin de textile care iti ofera „un imprimeu” (care iti place) in 3 variante: pe fond (sa zicem) rosu, albastru si verde) daca dumneata vrei acel imprimeu pe fond crem (spre ex ca sa se asorteze cu vreun alt articol vestimentar).

    „…ca și exprimarea prețului prin prepoziția „la” (avem și biscuiți la șase lei) deși corectitudinea e discutabilă, în fond sensul reiese clar. Sună mai firesc „avem biscuiți de șase lei (cutia)”.”
    Corectitudinea este intr-adevar discutabila, MIE (spre ex) mi se pare corect sa spun „dati-mi va rog biscuiti de sase lei” atunci cand intentionez sa cumpar biscuiti „varsati” (ambalati vrac) in valoare de respectiva suma – desi chiar si in acest caz TOT la biscuiti DE grau ma refer).
    Atunci cand cumpar „la pachet” (sau „la cutie”) eu obisnuiesc sa spun „biscuiti CU sase lei” (desi nu presupun ca biscuitii ar avea bani in compozitie / in glazura, si nici nu intentionez sa cer sa-mi fie livrati biscuitii SI sase lei langa ei).
    („Avem biscuiți de șase lei” l-as interpreta in sensul ca nu mai are biscuiti („varsati”) DECAT de sase lei – ceilalti fiind deja vanduti si altii nu mai are…)
    In concluzie, parca TOT – „LA” sase lei este mai lipsit de ambiguitate si de alte conotatii…

    Marco Polo (07/09/2012 la 4:46 pm):
    „Adică motoarele respective plutesc pe acele substanţe lichide…”
    …sau MACAR sunt montate (instalate) pe rezervorul de combustibil.

    „Se spune însă “costum la două rânduri” şi nu “costum de două rânduri”!”
    …si nici „costum CU doua randuri” (decat – eventual – daca se continua cu precizarea „de nasturi”).

    „Nu putem evita articolul nehotărât dacă, de exemplu, intrăm la “Fondul Plastic”…”
    Ba putem („Dati-mi, va rog un tub cu vopsea de culoarea…”), da’-‘i nepractic (prea lung) si din aceasta cauza este si neuzual.

  14. Marco Polo Says:

    @ VictorCh:
    a. Sincer mă bucur că aţi revenit pe acest blog!
    b. Referitor la ceea ce aţi scris: (“Dati-mi, va rog un tub cu vopsea de culoarea…”). De acord, dar gândul mă duce totuşi la un magazin de cosmetică, şi la momentul când o femeie cere o vopsea de păr! 🙂

  15. Cârcotaşu Says:

    Krem, unul dintre finaliștii de la Românii au talent a fost invitatul lui Cătălin Măruță la Happy Hour. Acesta a lansat de curând alături de Sector 7 piesa “Mă-ta are cratimă”

    Ţeapă! Krem nu-i culoare!
    Ui’ aci!

  16. Andrei Says:

    referitor la „biscuiti la sase lei”. in cazul acesta nu avem o elipsa? adica, intreaga formulare fiind „avem biscuiti la pretul de sase lei”.
    I’m just saying…

  17. Krem Says:

    diacritica, esti sexy!

Comentariile sunt închise.


%d blogeri au apreciat asta: