Tu de unde mănânci?

Multe reclame sărmane cu duhu’ la tv, dar asta:

Gărgăriţă riţă
Zboară-n poieniţă
Şi-oriunde te-oi aşeza
De-acolo voi mânca.

le-ntrece pe majoritatea.

Cre’ că copywriteru’ şi marketingu’ lu’ Rarăul n-au fost niciodată-n poieniţă, ci numa’ la includetot în Antalia. Altminteri ar fi ştiut cam ce găseşti de jur împrejur când pui păturica-n poieniţa din sânul naturii. Baligile văcuţei Milka, căcărezele oilor Napolact, dovezile solide ale sănătăţii câinilor crescuţi la stână – numai chestii de-astea organice şi eco şi bio.

Oriunde s-o aşeza, de-acolo vei mânca? Să mori tu?

 

(Iaca, văd că s-au sesizat şi alţii.)

5 gânduri despre „Tu de unde mănânci?

  1. Săru’mâna ptr. ocazia să comentez. Asta cred că e mai enervantă ca cearșaful ala cu mercedes ce îți acoperea tot monitorul în Dilema. Să li se umple fasolea și creierul de gărgărițe cu reclama lor tâmpită. Și temeblei ăleia mice cu vocea ei de scârțâie codrii Moldovei, să ajungă s-o acompanieze pe ina. :))

  2. Asta e ineptă, dar alea relativ recente cu iaurtul cu „vişine din livadă” şi detergentul care oferă o „curăţenie igienică” erau de-o nesimţire de-mi venea să sparg televizorul de cîte ori le auzeam. Mi-era imposibil să nu mă gîndesc cam cît de retardat îşi percep ăştia publicul ţintă.

  3. fix-pix spune (09/09/2012 la 12:50 am):
    „Mi-era imposibil să nu mă gîndesc cam cît de retardat îşi percep ăştia publicul ţintă.”
    Poate ca ASTA o fi publicul-tinta al lor, cel de ACEST nivel intelectual – si nu e imposibil sa aiba dreptate: nu este exclus ca imaginea noastra despre „marea majoritate a lumii” de la noi sa fie idilizata, prea optimista (orientata doar dupa cei din mediul familiar noua, indivizi preponderent urbani si care au depasit un anumit nivel de educare (formala sau nu), de „intelectualism”) si (in mediul celor potential amatori de respectivul produs) preponderenti sa fie cei de acest „calibru”: cei care poate de internet or fi auzit (probabil mai mult intamplator) da’ inca nu s-au lamurit exact „cu ce se mananca” si care atunci cand aud de „carti” se gandesc nu la cele care ne ticsesc noua etajerele (si al caror „continut” se presupune ca ni l-am insusit) – decat (eventual (daca-‘s mai „culte”) – „ele”) daca-i vorba despre „carti de bucate” – ci la cele „frantuzesti” (52 plus (eventual) Jocker-ii), sau la cele „unguresti” (32), sau la cele de tarot (pt cartomantie – nu ca ei ar sti cuvantul; habar n-am ASTEA – CATE or fi).

    Bleah! Ce salata am facut din comentariul asta! Da’ nu mai am rabdare sa-l re-gandesc si re-formulez…

  4. Ha, si tu te iei de reclame? Dar altceva voiam sa spun.

    Să înjurăm corect!

    Eu am ajuns aici cautand niste iiiiiiiiiiiiii (ma mai incurc la fi sau fii, desi am avut zece la romana) si na, noroc cu gogule. Aia cu gargarul (vorba lui Bula) e absolut idioata, nu e singura. Exista o explicatie pe care ti-o pot da (daca imi permiti): in marketing se angajeaza de la petrol si gaze, drumuri si poduri, depinde de pile.

    Multa sanatate va doresc.

  5. Gărgărița mai merge, nu se plasează pe… Vorbesc serios. Dacă era „muscă-musculiță, pe ce te vei așeza de acolo voi mînca” era desigur mai rău.

Comentariile nu închise.