Pălăria!

Doresc să îmi exprim pe această cale aprecierea pentru cei care înainte vreme traduceau fără, de exemplu, Garzanti on line, fără sinonimele şi antonimele lui şi fără dicţionarul lui italian-francez.

Anunțuri

Etichete:

16 răspunsuri to “Pălăria!”

  1. v Says:

    adevărat grăiești!

  2. Jen Says:

    Mie mi-a frica de cartile traduse inainte de google si, m-w.com si asa mai departe. Probabil erau cativa traducatori foarte buni care se descurcau fara… dar restul?

  3. diacritica Says:

    Mie mi-e frică de cărţile traduse cu google.

  4. Jen Says:

    Din pacate, am vazut carti traduse de traducatori in carne si oase care probabil ar fi sunat mai bine daca le traducea google…

  5. diacritica Says:

    Generaţia lui google traduce mult mai prost decât traducătorii de dinainte de 1989.
    Erau plătiţi mai bine, aveau mai mult timp pentru o carte. Plus că erau mai puţini traducători (şi mai puţine edituri), şi mulţi dintre ăştia puţini erau (re)cunoscuţi în branşă; şi-n general erau oameni citiţi, oameni obişnuiţi să pună mâna nu doar pe dicţionar, ci şi pe enciclopedie sau tratat sau ce mai aveau nevoie ca să găsească informaţia. Munceau mult mai mult pentru un cuvânt care punea probleme – despre asta e vorba în însemnarea mea de mai sus.
    La fel şi redactorul de carte.
    Nu erau absolvenţi de limbi străine produşi la kil.

    Nu prezenţa/absenţa lui google din viaţa traducătorului determină calitatea traducerii, ci competenţa omului cu ţidulă de filolog.

  6. v Says:

    (sau fără țidulă…)

  7. Jen Says:

    Sunt curioasa de mai multa vreme: cum se traducea acum 30 de ani argoul? Erau dictionare? Pe ghicite? Am redactat reeditarea unei carti traduse prin 90 si a trebuit sa corectez nenumarate bucati argotice pe care traducatorul nu le nimerise deloc. Era traducatorul meu slab sau nu avusese nici o sursa care sa ii explice respectivele notiuni? (Tin minte ca, la un moment dat, personajul manca un Whopper de la Burger King, dar in romana era un carnacior. Cum stie un roman care n-a vazut BK in viata lui ce e ala un Whopper?)

  8. diacritica Says:

    Da-n general cum s-o fi tradus de nişte sute de ani încoace?
    Numa’ io am în casă câteva dicţionare bilingve de argou publicate în Ro taman prin anii 90, când eram studentă, şi asta-n condiţiile în care nu-s traducător de meserie.
    Larousse avea deja de nu mai ştiu când dicţionar de argou. Plus că şi Lexisul indexează, dacă nu mă-nşel, unele sensuri argotice. Şi presupun că aşa era şi-n engleză.
    Şi ţî dicţionare de sinonime, şi trésor şi câte altele…
    Erau pline anticariatele de dicţionare pe vremea aia, aveai sursă de informare berechet.
    Zău aşa… traducerea de calitate nu s-a inventat odată cu netul.

    Era traducatorul meu slab sau nu avusese nici o sursa care sa ii explice respectivele notiuni? (Tin minte ca, la un moment dat, personajul manca un Whopper de la Burger King, dar in romana era un carnacior. Cum stie un roman care n-a vazut BK in viata lui ce e ala un Whopper?)

    Bagi tu mâna-n foc că nu ştia ce-i aia? Poate că a ales cu bună ştiinţă – ce rost are să-i zici de Whopper cititorului român care, taman cum zici, încă nu văzuse Burger King (şi poate că nici Mc Donald’s la vremea aia) şi deci nici Whopper?! Sau poate că i l-a schimbat redactorul de la vremea aia. Că na, dacă în 2010, cu google la dispoziţie, lasă să treacă pericolul eminent

    Prin 90 au început să apară editurile ca ciupercile după ploaie, scoteau cărţi la kil- n-aveai de unde să acoperi cu traducători buni atâta cantitate de traducere. Plus că un traducător confirmat costa. În perioada aia au apărut foarte multe traduceri proaste, dar nu pentru că n-aveau google. Ci pentru că neica nimeni credea că-i e suficientă engleza prinsă din filme ca să-şi zică traducător.

  9. diacritica Says:

    Ah, şi oricum argoul tradus acum 30 de ani n-are cum să fie tradus „corect”, pentru că n-ar mai fi ajuns la tipar. Geaba cunoştea traducătorul nuanţele, nu i-ar fi publicat nimeni în România anilor 80 argoul englezesc tradus „corect”. Mai mult de „la dracu” şi „pe naiba” n-ar fi trecut în veci – nici în cărţi, nici în filme.

    Mă recenţilor, mă…

  10. diacritica Says:

    (Chiar aşa: oare câţi mai ştiu ce-i aia să traduci, chiar şi numai spre exerciţiu înainte de admitere, cu teancul de dicţionare pe masă?… Cine mai ştie ce-i aia să-ţi doreşti cu disperare un dicţionar anume, chiar şi dintr-o ediţie veche?…)

  11. Jen Says:

    Nu inteleg atitudinea, era doar o intrebare. Parintii mei n-au fost traducatori sau absolventi de litere, ca sa stiu ce dictionare se gaseau atunci. Multumesc pentru explicatii.

  12. diacritica Says:

    Care atitudine, drăgălaşo?! Şăzi ghinişor, doar ţi-am explicat ce şi cum era pe vremea aia, că asta m-ai întrebat („Sunt curioasa de mai multa vreme: cum se traducea acum 30 de ani argoul? Erau dictionare?”).
    Că asta-ţi va fi atras atenţia asupra infatuării proprii vârstei pe care bănuiesc c-o ai şi că în sfârşit te vei fi prins că atitudinea (tot o pomenişi) ta faţă de traducătorii ante-goole şi de-acu’ 30 de ani e nepotrivită – e altă poveste.

    Mergi în pace şi pune mâna p-un BPT, face bine la competenţa de redactor.

  13. Jen Says:

    Pai cam de aici a pornit problema – am pus mana pe un BPT si a fost de necitit (din cauza traducatorului, redactorului, alinierii planetelor… nu stiu). Probabil „atitudinea” mea a aparut din cauza faptului ca scriem, nu vorbim. Cu alte cuvinte, era o simpla curiozitate si nu ar fi trebuit sa para altceva. Plus ca n-am spus nicaieri ca traducatorii mai „recenti” sunt mai buni. Din contra – am vazut cativa care n-ar fi fost capabili sa inteleaga un meniu de restaurant in engleza.

    Anyway, cred ca discutam degeaba si probabil parerile mele despre traducatori sunt irelevante. Din fericire pentru nervii tuturor, inclusiv ai mei, mi-am schimbat meseria acum cativa ani si nu mai trebuie sa corectez prostiile nimanui 😀

  14. diacritica Says:

    Când pui mâna pe-un BPT de-acu’ 20-30 de ani nu poţi să acuzi traducătorul că n-a tradus bine argoul (argoul a început să apară în cărţile publicate în Ro odată cu traducerile Antoanetei Ralian din H. Miller, după 1997 sau cam aşa; înainte de 1989 n-aveau voie să traducă pe şleau, iar după 1990 a fost nevoie de timp ca omul să treacă din lumea lui în care se vorbeşte frumos peste tot şi-n special la tv şi-n cărţi, la argoul liber cu care nu era obişnuit nici în gând) şi că a preferat „cârnăcior” în loc de Whopper, într-o lume care încă n-auzise de Burger King (McDonald’s a apărut abia prin 1995 şi doar la Bucureşti; în 1990 să-i zici burgerului burger înseamnă să pui notă de subsol – şi uneori are sens, alteori n-are).

  15. Jen Says:

    Nu acuz pe nimeni de nimic. In cartea respectiva nu exista argou deloc, nici in original, nici in traducere; era pur si simplu o traducere proasta, care nu curgea deloc. Iar un Whopper e un sandvis, simplu si pe romaneste.

  16. diacritica Says:

    Jen spune:
    28/10/2012 la 3:39 pm
    Am redactat reeditarea unei carti traduse prin 90 si a trebuit sa corectez nenumarate bucati argotice pe care traducatorul nu le nimerise deloc.

    Pe nimeni de nimic. Ca tine să fie, maică.

    Da-ţ’ dai matale seama cât a pierdut ediţiunea dintâi prin faptul că Whopperu’ a fost făcut cârnăcior, când el era de fapt tartină cu chiftea! (Pe vremea aia, a. „sandviş” însemna parizer între două felii de franzelă albă; şi b. nu se vindeau sandvişuri. Traduci „sandviş” şi omul înţelege că l-a făcut de-acasă. În ’96 încă ar fi fost nevoie de notă de subsol ca să explici ce-i aia apa plată şi că prin alte ţări se vinde la alimentara.)

    În rest, na, probabil că redactorilor de şcoală nouă nici „Divina Comedie” tradusă de Coşbuc nu le „curge”, că nu-i pe limba lor.

    Ia, gata, că m-am plictisit să tot explic cui ştie deja mai bine.

Comentariile sunt închise.


%d blogeri au apreciat asta: