Ei bine

Doresc pe această cale să-i rog pe toţi copiii reporteri de la faţa locului să nu mai zică „ei bine” căci, ei bine, m-au exasperat.
(M-a-ntrebat şi mama mai demult ce va să zică de fapt ei bine-le ăla, că nu-i ieşea nicicum la socoteală.)

Anunțuri

Etichete:

11 Răspunsuri to “Ei bine”

  1. Stoia Daniel Says:

    Tic verbal sau o relaxare in live. Cu cat vorbesti mai mult, cu atat esti mai relaxat. Din fericire eu nu am acest tic dar il au colegii mei.

  2. Adrian Says:

    Este echivalentul celebrului „no!” ardelenesc.

  3. diacritica Says:

    Eu aş fi zis că-i echivalentul celebrului „well”. 🙂

  4. J Says:

    N-am priceput nimic. 🙂 Ai o esplicaţie?!?

  5. diacritica Says:

    Ă?

  6. J Says:

    Ce-are „ei bine”? E un clişeu natural.

  7. diacritica Says:

    El însuşi n-are nimic. Au ceva reporterii ăia care-l folosesc prea des şi mai ales când nu e cazul.
    (E deranjant, da’ matale cre’ că nu te uiţi la televizor. Eu de fiece dată când trec de la MASH la ştiri nimeresc peste un „ei bine” trântit aiurea.)

  8. J Says:

    Aaaa… păi nu reiese maică din comentaru’ mata. Frecvenţa! 🙂
    Poate-o fi noul „deci”. 🙂

  9. diacritica Says:

    Nu reiese pentru tine, că nu te uiţi. Ăia care se mai uită la ştiri ştiu. 🙂

  10. buburina Says:

    Si profesoara mea de romana are acest tic…

  11. Mihai P. Says:

    Dacă îs ceva reporteri pe aici, am și eu curiozitatea, cum vă învață să vorbiți așa fragmentat și fals? Faceți workshopuri speciale? Cât durează să vă învețe să futeți pronunția în halul ăsta?

Comentariile sunt închise.


%d blogeri au apreciat asta: